IOAN TREI SAISPREZECE

Ioan Trei Saisprezece, e însemnul unui Sfânt,
Ne-ntrecut de nimeni altul nici în cer nici pe pamânt.
Acesta, prin Duhul Sfânt, este-a noastra referinta,
Când privim a Sa iubire, nu prin vaz, ci prin credinta.

Ioan Trei Saisprezece e un Nume-n univers,
Ce inspira sa se scrie multe-n proza si în vers.
Acesta e portretul unui nobil Imparat,
Care pus sa se conjuge tine verbul El “A DAT”.

Ioan Trei Saisprezece, este Acela, care vine,
Sa ne duca-n cer în locuri de sardiu si de rubine.
Acesta-I dintre astri plin de-al dragostei simbol,
Care, reabiliteaza omul, ce se vede mic si gol.

Ioan Trei Saisprezece, S-a lasat pe cruce rastignit,
Sa ne regaseasca rostul pentru spatiul infinit
Si de-atunci se-ntreaba unii: “Cine este noul Nume,
Ce-nsoteste verbu-acesta: “A IUBIT” întreaga lume?

Nu odat-auzi de-a Acesta despre a carui existenta,
Ti se umple-ntreaga fire de respect si complezenta.
Si de vrei cu-ntregul tot sa-ti îndrepti în sus privirea
Vei vedea în slavi pe Domnul pregatindu-ti rasplatirea.

Acest Nume nu-i la propriu, ci la figurat subtil,
Sa indice ca pe Terra a venit un Print umil
Sa-l înalte pe leprosul ce se lasa vindecat,
Cum, mai spunem metaforic, ca si lepra e pacat.

O, Ilustre Nume vesnic, care dainui vesncia,
Ne-ai chemat la nemurire sa-Ti vedem marinimia
Si din somptuosu-Ti Nume Tu ne dai al Tau trofeu,
Marite, “Ioan Trei Saisprezece”, Tu esti Insusi Dumnezeu.
Amin.