Întristat îți este astăzi sufletul creștin iubit

Întristat îți este astăzi, sufletul creștin iubit,
Pe o margine de cale te oprești... ești obosit,
Nu vrei să-ți ridici privirea, mâinile le-ai coborât,
Spui că vremurile grele, te-au învins... te-au doborât.

Inima cu-amar îți plânge, deznădejdea te-a cuprins,
Șoaptele-ți șoptesc întruna, că în luptă ești învins,
Cu un ochi privești în urmă, și îți spui... că ești uitat,
Că ești lepădat de Domnul, Cel ce viață-n dar ți-a dat.

Te întrebi de ce nu vine, să-mplineasc-a ta dorință,
Îți mai pui o întrebare, despre-acea fagăduință,
Care ție ți-a facu-o, și-l întrebi când va-mplini,
Astăzi Domnul se coboară, ca să-ți spună... a-ți vorbi.

Către tine își îndreaptă, glasul cel Dumnezeu,
Ca la început te strigă, și îți spune... –, , Fiul meu,
Lângă tine-ntotdeauna, Eu am fost pe-al vieții drum,
Nu te-am părăsit vre-o dată, n-o voi face nici acum.

Tu ai fost iubit de Mine, ești și azi... așa vei fi,
Un adânc îți spune ție, ca Eu te voi părăsi,
Sunt străine-acele șoapte, ce mereu ție-ți șoptesc,
Fiul Meu că Eu pe tine, astăzi nu te mai iubesc.

Pentru tine deschid poarta, cerurilor chiar acum,
De pe tronul îndurării mă ridic căci vreau să-ți spun,
Că iubirea pentru tine, este una care-i mare,
Ba mai mult, este-o iubire, care margini ea nu are.

Ca să înțelegi mai bine, vreau să știi pe Fiul Meu,
Eu l-am dat și pentru tine, ca să chinuie din greu,
Sus pe Golgota în cuie, El a fost Cel răstignit,
Ca să înțelegi tu astăzi, cât de mult ești tu iubit.

Îmi întind spre tine mâna, vreau să te ridic acum,
Îți dau noi puteri copile, ca să te ridici pe drum,
Îți ridic și-a ta privire, ca să vezi că Eu... sunt Eu,
Vreau să simți a Mea putere, nu sunt om... sunt Dumnezeu.

Gândul tău este de Mine, el știut... știu ce gândești,
Chiar și cel ascuns copile, că vrei să mă părăsești,
Mare-ți este deznădejdea, dar vreau să te slobozesc,
Și te-ating acum copile, căci sunt Cel ce te iubesc.

Ție-ți dau azi și tărie, să te întăresc Eu vreau,
Mă cobor chiar lângă tine, căci Eu mult vreau să îți dau,
O îmbrățișare caldă, ca să simți iubirea Mea,
De la tine niciodată, fiul Meu... nu va pleca.

Dar mai vreau să-ți spun Eu ție, despre ce-am fagaduit,
Despre-acea promisiune, care ție ți-am vorbit,
Înțelege ca sunt Domnul, peste toate ce domnesc,
Chiar și peste orice vreme, doar Eu știu când să-mplinesc.

Ție ți-am vorbit acuma, cel ce ești mult întristat,
Chiar și cu a ta-ntristare, ești un fiu de Împărat,
Tu ridică-te-n picioare-n locul unde te-am pus Eu,
Nu va dărâma vrăjmașul, ce-i zidit de Dumnezeu.

Să ei bine azi aminte, la tot Eu ce ți-am vorbit,
Îți mai spun încă odată, nu te las... ești mult iubit,
Ia o hotărâre astăzi, care-i după voia Mea,
Și cum vine ajutorul, chiar acum... tu vei vedea.
Amin(diana)