Intristarea

Osana Mielului prea Sfânt, ce a trecut, prin mormânt
Şi a luat cheile morţi, pe moarte a biruit, că tu să fi fericit.
De ce când vi la adunare? Tu eşti trist şi abătut,
Parcă Eu Isus Hristos nu m-am sculat din mormânt?

Nai văzut de atâtea ori, cum te mângâi în întristări?
Şi de mai cerut ceva, ţi-am împlinit cererea.
Eu sunt viu în veci de veci, şi dea ici când o să pleci
Nu uită iubitul meu, m-am lăsat batjocorit, că tu să fi fericit,

Si să şti că totdeauna, cine te va batjocori, pe Mine el mă răni.
Lasă tu povara ta, şi ia te rog crucea Mea
Căci crucea mea e uşoară, nu-ţi va fi ca o povară
Şi te mai îndemn ceva, să te uiţi la fata Mea, ori şi cine teo răni

Faţa Mea când vei privi, vei vedea în ochi Mei, că îi iubesc şi pe ei
Si atuncea mai uşor, vei trecea tu peste toate,
Când îţi vei aduce aminte, că pe mine mau dat la moarte.
17:18 Luni 02/07/2012