Într-o noapte

Într-o noapte

Într-o noapte minunată
Cum n-a fost alta ca ea
Mai frumoasă, mai bogată
Pentru omenirea rea,
Pe când rătăcea în noapte
Și căta necontenit
Lumina fără de moarte
Lumea care a murit,
Pe când norul de păcate
Apăsa asupra ei
Și când, fără demnitate,
Slujea altor dumnezei,
Dumnezeu, Acela Mare
Necuprins și mult Preasfânt
A privit cu îndurare
Spre omul de pe pământ
Nu ca să-i dea bogăție
Sau faimă aicea jos
Ci pace și bucurie
Ca un dar bun și frumos.
A trimis în dar un Rege
Singurul ce-l putea da
De păcat ca să dezlege
Toată creatura Sa
Să dea tuturor iertare
Celor care vor dori
De păcate liberare
Și cu El doresc a fi.
Într-o noapte minunată
Între noi jos a venit
Printr-o fecioară curată
Din Duhul Sfânt zămislit
În adâncă umilință
Regele Stăpânitor
Ce dă prin Cuvânt ființă
Și suflare tuturor,
Ce conduce lumi de stele
Și ține în mâna Lui
Universu-ntreg cu ele
Ca Stăpân al cerului,
Ce cunoaște vorba, gândul
Făptuirea orișicui
Tot pământul cercetându-l
Cu sabia gurii Lui.
S-a născut în omenire
Să-l biruie pe cel rău
La vremea de împlinire
A voii lui Dumnezeu
Părăsind a Sa mărire
Din glorii venit-a jos
Să aducă mântuire
Numai El, Isus Hristos.
Într-o noapte minunată
Tu Isuse ai venit
Din iubire preacurată
Nouă ni Te-ai dăruit
Și ai coborât în lume
Părăsind slava din cer
Ca să dai al Tău Sfânt Nume
Păcătoșilor ce pier.
Ai venit plin de iubire
Însoțit de-un cor ceresc
Ce cânta spre-a Ta mărire
Mielule Dumnezeiesc,
Ca să dai cu bucurie
Pace doar celor plăcuți
Care ți se-nchină Ție
Blânzi, smeriți, din nou născuți.
Ai venit să dai viață
Celor morți ce rătăceau
În adânca morții ceață
Și lumina n-o vedeau.
Ai venit s-aduci lumină
În inimă să domnești
Ca s-o faci de roade plină
Prin Duhul s-o întărești.
N-a fost loc în omenire
Să te naști pe-un pat curat
Într-un loc de poposire
Într-un han sau un palat.
Nimeni n-a avut dorință
Să te naști în casa lui
Și-ai găsit în umilință
Așternutul fânului.
Doar acel staul de vite
Fost-a Doamne ce-ai găsit
Când pentru inimi rănite
Întrupatu-te-ai smerit.
Magii călători veniră
Să-ți predea inima lor
Chiar și bacii poposiră
Trimiși de Cerescul cor.
Ți-au adus daruri alese
Și mai mult inima-n dar
S-o umpli cu flori culese
Dintr-al bogăției Har.
Bucuroși se închinară
Și se-ntoarseră 'napoi
Magii pe-alt drum spre-a lor țară
Iar bacii smeriți la oi.
Astăzi ne-aducem aminte
De ziua când a venit
Dătătorul păcii sfinte
Ce suflete-a mântuit
Din iubire astăzi plânge
Că omul fuge de Rai
Inima-I din piept se frânge
Suflete, de ce mai stai?
Astăzi vrea să te primească
Ca să fii copilul Lui
Să-ți dea cinste-mpărătească
Creatorul cerului.
Nu mai sta în grea robie
Azi primește-l pe Isus
Și-acceptă a Sa domnie
Ca s-ajungi în ceruri sus.