Înșelătorul

Dintr-un gigant nemărginit, un Univers de stele,
Era o stea ce strălucea cu forță și putere.
Nici una nu o întrecea; frumoasă, înțeleaptă.
Era Luceafăr minunat, un Heruvim odată.

În cerurile fără margini ce n-au sfârșit vreodată,
Un Heruvim ocrotitor s-a răzvrătit deodată.
În inimă i s-a născut un gând cu viclenie:
Eu pot a fi ca Dumnezeu în forță și tărie...

S-a răzvrătit și-a părăsit din slavă locuința
Și el credea că poate fi, să aivă biruința,
Să stea pe Muntele cel sfânt, cu slavă și onoare,
Să fie ca și Dumnezeu, cu forță creatoare.

Ce gând murdar, ce viclenie, cu câtă iscusință
El amăgește lumea azi că are biruință.
Atâțea oameni se înșală urmând a lui plăcere
Și au uitat că Dumnezeu o viață sfântă cere.

A înșelat în ceruri stele, m-a înșelat pe mine,
Mi-a oferit să beau mereu din apele străine.
Eu am crezut că este bine; o viață am și gata!
Eu nu știam că Dumnezeu ne face judecata.

De mic copil mi-a arătat a lumi strălucire,
Să fac ce vreau cu viața mea -aceasta-i fericire.
Că pot minți, că pot fura, nimic nu-i rău mi-a zis așa,
Că sunt stăpân pe viața mea, să îmi ascult doar inima.

Trăiește clipa și momentul că viața-i scurtă și atât.
Eu nu știam că tot secretul era să fiu pe veci pierdut
Și am trăit și am furat, am și băut m-am și drogat
Cu multe fete m-am culcat, am dus o viață de păcat.

Amarnic este să trăiești umblând pe drumuri rătăcit,
Să fii pierdut, să fii robit, de patimi pofte chinuit.
Dar iată, ziua a venit: când rătăceam sub grea povară
Un suflet mare și iubit mergând pe drum m-a întâlnit.

Știa că eu sunt chinuit, că duc o viață de păcat
Și ani de zile s-a rugat să pot a fi și eu salvat.
Atuncea ea m-a întrebat: "Inuț, nu vrei să fii salvat?
Să lași povara de păcat, să fii și tu un om curat?"...

Era o zi cu cer senin, era o zi cu soare,
Când Mama mea m-a invitat la Evanghelizare
Și am primit, am ascultat, m-am dus și iată, m-a iertat.
Prin harul care mi s-a dat la toți vă spun: "Eu sunt salvat!"

Acesta-i harul cel mai mare din Universul înstelat:
Să vină-n lume Domnul Slavei, El, mărețul Împărat.
Să ia povara omenirii, să ia durere, boli și chin.
Să ofere Mântuire și salvare din suspin.

Să ridice tot păcatul ce apasă coștiința,
Să aducă liberare și să vindece ființa,
Să-l zdrobească pe Satana ce înșală omenirea,
Să cunoască tot pământul că Isus e izbăvirea.

Nu există altă cale prin care să fii salvat;
Pocăința este drumul ce Isus ni l-a trasat,
"Pocăință", zice Domnul, "și regretă-al tău păcat!..."
Și cu multe mulțumiri să-L slăvim neincetat.

Amin.