Încredințează-i-ți soarta

Încredințează-ți soarta, în mâna ce odată,
Pe-un lemn fără de milă, în cuie o băteau,
Acei care pe spate, lăsând răni și durere,
Ei ne-ncetat pe Domnu-l loveau și iar loveau.

Tu lasă-L să-ți conducă, și inima și pașii,
Prin Duhul sfânt căci poate, El călăuz-a-ți fi,
Încrede-te-n puterea, ce poate să-ți dea viață,
Și vei vedea lumina, ce nu poate-asfinți.

Încredințează-ți viața, în mâna Celui care,
El își dădea și viața, să fii tu mântuit,
Îți va purta de grijă, căci din a Sa iubire,
În pântecele mamei, pe tine te-a-ntocmit.

Cu tine va rămâne, în orice vreme-a vieții,
Sub soare și sub stele, cu tine El va fi,
Să știi... El niciodată, nu va uita de tine,
Pe drumul tău... El Domnul, nu te va părăsi.

Încredințează-ți astăzi, ființa ta slăbită,
În dragostea văzută, atunci când se jertfea,
Să nu te temi... iubirea, ea poate să salveze,
O-ntreagă omenire, ea viață poate da.

Ea ochii îți deschide, din zorii dimineții,
Un răsărit răsare, ea este Dumnezeu,
Mereu doar vegheatoare, și-n toiul cel de noapte,
Să ai un somn în pace, ea luptă cu cel rău.

Încrede-te în Domnul, și nu privi la oameni,
Căci omul niciodată, nu are ce îți da,
Încrede-te în cerul, ce-ți poate da odihnă,
O-ntreagă veșnicie să fie și a ta.
Amin