Închinare

Suntem noi adevărați închinătorii?
Sau închinători ce suntem doar copiatori?
Practicăm noi adevărata închinare?
Sau îi luăm pe alții în Închinare repere?

În vechiul testament avem multe exemple
Dar nu ne potrivesc nouă oricât de înțelepte
Ei au trăit atunci având alte probleme de viață
Altfel de relație cu Dumnezeu în consecință.

Noi trăim altă epocă sau perioadă de viață
Când Duhul lucrează și închinarea ne învață
După a Fiului lăsată învățătură de închinare
Ne învață și Duhul pe fiecare dintre popoare.

În vechiul era închinarea bazată pe exterior
Bogată în coregrafia văzută a lucrurilor
Închinare însoțită de manifestări gălăgioase
Cu instrumente din care cântau pe-alese. .

Latura aceasta o avem și noi în închinare
Și dăm drumul instrumentelor cu volum tare
În vechiul testament închinarea era gălăgie
Așa și azi, închinarea unora e numai melodie.

Dacă imităm închinarea veche acum între noi
Este greșit, căci nu-și are învățătura de-apoi
Învățătura închinări de Domnul nouă dată
E focalizată pe inimă și nu gălăgios practicată.

În vechime poporul asista închinarea n-o practica
Leviți aduceau închinare, restul ca la spectacol privea
Dar astăzi cu toții trebuie să-i aducem închinare
Rodul buzelor prin rugăciune și laudă fiecare.

Noi suntem chemați fiecare să fim închinătorii
Nu mai avem de-a face cu o seminție de slujitori
Cei răscumpărați trebuie Să-i aducem închinare.
Lui Dumnezeu pentru a Sa bunătate de salvare.

Închinătorii adevărați nu depind de spațiu și timp
În orice timp și loc aduc închinare cu vorbă și gând
Ei nu o fac după tradiții reproduse după părinții
Binecuvântarea nu funcționează ca la cei trecuți.

Domnul Isus desființează tradițiile din popor
Binecuvântarea n-o reproduce fastul statuilor,
Puse în locuri anume pe unde lumea trece
Locuri de pelerinaj, Ierusalim sau alte fresce.

Noi ne închinăm Lui Dumnezeu și nu unei idei
Nu cu tradiții bisericești moștenite din vremi
Pentru închinare trebuie avută relație cu Tatăl
Altfel nu-i poți spune Ava și să vorbești cu El.

Dacă Dumnezeu e străin de tine sau tu de El
Nu-i poți spune Tată și să aștepți ceva de la El
Fără o relație cu El închinarea n-are valoare
Nu-i poți oferi inima sau cere a Sa îndurare.

Degeaba ne adresăm Lui cu formule învățate
Ca: Acel a lui Avram, Isaac, Iacov și mai departe
A fost a lor Dumnezeu dar dacă nu-i și al tău
Sunt povești goale și vorbe ce nu ajută la greu.

Închinarea ține de relație și nu de practici goale
Poți să cânți, să predici, să strigi, să bați din palme
Toate sunt degeaba, sunt fără ascultarea dorită
Dacă nu-i relație și intimitate, e vreme risipită.

Asta-i adevărata închinare, să poți spune Tată
Fără coreografie mare și muzică deosebită
Să-i poți spune tot ce apasă pe inima ta
Asta nu poți spune unui străin, nu te va asculta.

Ce înseamnă să ne închinăm Lui în adevăr?
Să cunoaștem adevărul care e Fiul din cer
În numele Lui închinarea trebuie făcută
El mijlocește la Tatăl pentru închinarea adusă.

Fără să-l cunoaștem pe Dumnezeu personal
Nu-i putem aduce închinare în mod real
Dar trebuie ca și El pe noi să ne cunoască
Altfel ni se va spune: nu te cunosc pleacă.

Când ne închinăm Domnului trebuie sinceritatea
Pe Dumnezeul adevărat nu-l poate omul manipula
El ne cunoaște așa bine înainte de-a ne închina
Ne cunoaște viața și cu de amănuntul purtarea.

Putem face activități bisericești multe ca fariseul
Dar El ne cunoaște ceea ce suntem și interesul
Fariseul se închină și el dar cu fățărnicie vădită
Și I-a trecut Domnul în pildă starea nesocotită.

In vechime nu se punea a adevărului problemă
În închinarea lor adevărul nu era cerută temă
Dacă respectau tradiția și duceau darul cerut
Era destul pentru ei, nu li se cerea mai mult.

Ce înseamnă să ne închinăm Lui în Duhul?
Să venim înainte Lui cu interiorul, nevăzutul
Omul dinafară se trece, e materia ce va pieri
Dar omul dinăuntru se înnoiește în noi zi de zi.

Pentru cel dinafară cheltuim mult în viață
Dar celui dinăuntru îi acordăm importanță?
Sau cel dinăuntru e nevăzut și-l neglijăm
E ascuns în noi, de el mai puțin ne ocupăm.

Închinătorii adevărați de ăsta se ocupă mai mult
Cel dinafară se trece, de trece și interiorul am pierdut
Omul dinafară să-l aranjăm când iese pentru slujire
Cel dinăuntru trebuie crescut și pregătit de închinare.

Închinarea exterioară nu-i suficientă, nu va ajuta
Dar dacă slujirea-i corectă și interiorul o vrea
Cu omul dinăuntru înaintea Lui ne vom prezenta
Dacă nu-i cum trebuie, înaintea Lui cum vom sta?

Dialogul cu samariteanca să fie al nostru dialog
Să ne învețe pe noi ca pe samariteancă la izvor
Să nu privim la cei din jur, ce tradițional se închină
În dreptul nostru Biblia să aibă învățătura divină.

Tradițiile-s nostalgia locurilor de unde venim
Cu cinstea, respectul și închinarea nu le unim
Tradiția oricât ar fi de pios prezentată de unii
Adevărata închinare nu-i prezentată prin mătănii.

Să fim închinătorii cum Scriptura ne dă învățătură
Să lăsă formele sau locuri ce unii le cred ca măsură
În credință și-n adevăr oriunde ne-am afla pe lume
Domnul va primi închinarea dacă-i după a Sa voie.