Începutul durerilor

Începutul durerilor 11.09.2005
Petru Coman
Petroșani
Doamne! Doamne, stai o clipă, stai o clipă, Te oprește!
Vrem să mai privești cu milă când poporul se-ostenește!
Valul judecății Tale peste noi...ne îngrozește...
Suntem consternați, ni-e frică de mânia-Ți ce lovește.

Spune vântului să tacă, să se-oprească...nu trimite
Peste noi dureri și lacrimi, valuri mari, neîmblânzite...
Că-n furia lor dărâmă pomi și poduri grandioase,
Case de granit sau cremen, ce-s puternice, frumoase...

Le desface-ntr-o clipită și le-aruncă în puhoaie.
Munții îi aruncă-n vale deplasându-i ca pe paie,
Tot ce întâlnește-n cale: câmpii, orașe sau sate
Nu se mai zăresc sub soare: sunt cu totul inundate.

Se coboară judecata de la munte pân` la mare,
Și-ngrozește și omoară tot ce întâlnește-n cale.
Moartea vine ca un fulger: vântul, ploaia, focul mare...
Când e ziua judecații, oamenii nu au scăpare.

Romania e sub apă...! Cu durere e-mbrăcată...!
Cine poate s-o mai scoată? Strigă țara noastră toată
Când în nord, în sud, în est, chiar și-n vest e-aceeași soartă,
Națiune zbuciumată! N-ai să scapi de judecată...!

Cel ce a creat țărâna și pe om, și România,
Este Dumnezeu în veci! El nu-și va opri mânia
Dacă țara, națiunea, nu va primi „ Mărturia..."
Căci durerea, ciuma, moartea, prevestesc nenorocirea.

Profeția se-mplinește...Popoarele se ridică...
N-au astâmpăr și n-au pace, de nimic nu li-e frică.
Cu rachete și cu bombe unii pe-alții se-ntărâtă,
Ei susțin că vor dreptate, pace și liniște multă...

Toate-acestea ne arată c-a-nceput de-acum durerea
Scrie-n sulul Cărții Sfinte; astăzi trăim împlinirea!
Națiune, strigă Domnul „ Primește azi mântuirea!
Pocăiește-te! Fii gata! În curând va fi venirea...!"

Uraganul "Katrina", Doamne, sute de vieți luat-a,
Mississippi, Louisiana, în câteva ceasuri au fost gata.
Sute, mii cerut-au șansa de a se putea salva...
Nu le-ai dat-o, n-apucară, c-a venit mânia Ta.

„ Nabi" n-a stat deoparte, l-ai trimis la japonezi
Ca să sufle, să-ngrozească; le-ai trimis din cer dovezi,
Ca să vadă, să cunoască : „Tu exiști și-acum lucrezi,
Pentru cei ce astăzi, Domne, vor să știe cum veghezi..."

Gripa aviară, Doamne...Tot pământul a cuprins
Eutanasiind la păsări...Virusul e de ne-nvins...!
Nu numai păsări atinge, ci și oamenii-s învinși
Omenirea-i disperată... Tot mai mulți sunt azi convinși,

Că ce pe pământ se-ntâmplă este-o vreme de durere
Ce cuprinde fără veste : grupuri, națiuni, popoare
„ Chikungunya" virus care infestează oameni tare...
La francezi le-a dat de furcă, au ajuns în disperare

Căci durerea provocată de țânțarul purtător
E de cinșpe ori mai mare este atât de-ngrozitor...
Încât oameni, fiare, pasări; mor și mor îngrozitor,
Când aceste mici insecte virusul l-aduc în zbor...

Îndrăznește, omenire...! Ai în cer un Dumnezeu,
Ce-ți arată îndurare chiar acum, prin Fiul Său.
Pleacă-ți capul, te smerește, părăsind păcatul tău,
Și iertare căpăta-vei, și-ajutor în ceasul greu...!

Tu popor! Chemat la viață prin crucea de pe Calvar
Nu mai sta în adormire cât mai ai mărețul har!
Scoală-te acum, te luptă, ca să nu plângi cu amar
Când Isus pe nori de slava va veni... „Se-ntoarce iar...!"

Duhul Sfânt cere-l întruna, călăuzit fii mereu
Împlinește voia sfântă, fii plăcut lui Dumnezeu!
În curând sună trompeta, „vine ceasul", cred și eu
Plin de har și slava mare „vine Isus, Domnul tău...!"

Ne va strămuta de-aicea, ne va duce-n cerul sfânt;
Tu, Biserică, fii gata...! Părăsind acest pământ
Vom lăsa în urmă totul, tot ce-a fost greu de înfrânt,
Vom intra curând în slavă, în ceruri cu Domnul Sfânt.

Zeci de mii, oștirea sfântă, va cânta când vom sosi,
Iar eterna bucurie tot cerul va copleși
Când Isus cu-a Lui Mireasa pentru veci ei vor domni...
Tată! Ah, Tată! Adu ziua...de eterne bucurii!
Amin!