Încă puțin mai este, cuvântul se-mplinește

Încă puțin mai este, cuvântul se-mplinește,
Profeții ce vestise, de noi este trăit,
Se-aude cum El vine, e clip-atât de-aproape,
Se vede și apusul, e vremea de sfârșit.

Încă puțin mai este, și vine începutul,
Acelor vremuri care, cu toții așteptăm,
În care la o masă de Domnul pregătită,
Cu îngerii și sfinții, la ea noi o să stăm.

Să nu cădem în luptă, căci este-atât de-aproape,
O mare biruință și-atunci se va sfârși,
Ne va-nălța la ceruri, spre plaiurile sfinte,
Pe străzile-aurite cu Domnul vom păși.

Încă puțin mai este, să mai răbdăm o vreme,
Căci este ea din urmă, cu lupte și e grea,
Dar nu suntem noi singuri, cu noi mereu e Domnul,
Și pentru noi din ceruri, mereu El va lupta.

Ne va-ntări pe cale, dacă până la capăt,
Pe urma ce-a lasat-o, mereu noi vom păși,
Își va întinde mâna, de toate să ne treacă,
Și nici-o clipă Domnul, nu ne va părăsi.

Încă puțin mai este, și vine... maranata,
Se-aud atât de tare, azi pașii lui Isus,
În zi de sărbătoare, ne va-nălta acasă,
Acolo unde lacrimi, nici suferințe nu-s.
Amin