În ziua răpirii

ÎN ZIUA RĂPIRII

Dionisie Giuchici
vol. 2 - Domnul, nu eu!

Doi bărbaţi vor fi în adunare,
În al Domnului Isus popor,
Până-n ziua când Isus apare,
Vor lucra pe-acelaşi sfânt ogor.

Doi vor fi pe câmpul mântuirii,
După cum Isus ne-a învăţat,
Dar în ziua mare a Răpirii,
Numai unul va fi ridicat.

Fraţi de fraţi, atunci se vor desparte,
Unul va rămâne jos în pat,
Biruit de somnul cel de moarte,
Însă celălalt va fi luat.

Domnul îl ridică, îl răpeşte,
Numai pe acela credincios,
Care zi şi noapte stăruieşte
Aşteptându-L pe Isus Hristos.

Unul va rămâne în ocară,
Celălalt, în slavă fericit,
Să ia seama bine fiecare,
Cine vrea să fie mântuit.

S-ar putea să plece-a ta soţie,
În aceea noapte de mister;
Cu Isus, în marea veşnicie,
Cu Isus Hristos să stea în cer.

Poate din o altă casă, soţul
Să audă glasul cel slăvit,
Iar soţia să rămână-afară,
Cu aceia care-au adormit.

Căci va fi o noapte-ngrozitoare
Pentru cei ce vor rămâne jos,
Când suna-va marea deşteptare
Pentru sfinţii Lui Isus Hristos.

Şi va fi o mare despărţire,
Va rămâne cel nepăsător.
Va pleca cu Domnul la răpire
Numai cine va fi veghetor.

Jumătate din popor boceşte,
Jumătate vor pleca în zbor.
Cine doarme şi nu se trezeşte
Nu va fi răpit în albul nor.

Sigur că depinde de lucrare,
Ce-am lucrat pe-al Domnului ogor,
Să luăm seama bine fiecare
Dacă am vegheat stăruitor.

Dacă am primit de sus putere,
Dacă prin putere am lucrat,
Vom avea şi parte de-nviere,
Şi de Raiul binecuvântat.

Fraţii care-n firea pământească
Au sădit şi au însămânţat,
Vor culege roadă lor firească,
Fiecare ce a semănat.

Iată noaptea este tot mai mare,
Să ia seama cei ce-au adormit.
Astăzi strigă Domnul: deşteptare!
Dacă vrei să fii la cer răpit.

Amin