În tăcerea Ta-i Cuvântul

În tăcerea Ta-i Cuvântul,
Ce pământul a creat,
A creat și munți și ape,
Este viu... e-adevărat.

În tăcere e lucrarea,
Ce o faci doar Tu, mereu,
În tăcerea Ta e pace,
Căci ești Doamne, Dumnezeu.

Doar în ea este tăria,
Celor ce au obosit,
Clipele vindecătoare,
În tăcere le-am găsit.

Tot în ele și lumina,
Noaptea cruntă alunga,
Să nu rătăcesc în noapte,
Să văd numai urma Ta.

În tăcere mi-ai dat harul,
Biruință-n vreme grea,
Cât de minunată Doamne,
E mereu tăcerea Ta.

Ea aduce-atât de multe,
De foloase pe pământ,
Căci tăcerea Ta e-un susur,
Blând... ce-l are Duhul sfânt.

Bucuriile alese,
În tăcerea Ta Isus,
Le-am găsit când de pe cruce,
Ai privit numai în sus.

Peste toate se aude,
Al tăcerii azi cuvânt,
El aduce mântuire,
Este iertător, e sfânt.

Doamne, în tăcerea-ți sfântă,
M-ai înviorat mereu,
Căci în ea se-aude tare,
Glasul Tău de Dumnezeu.

Mă conduce la izvorul,
Ce așterne-n fața mea,
Drumul care-n fericire,
Va sfârși, în Țara Ta.
Amin