În mijlocul strigătelor de biruință

În mijlocul strigătelor de biruință

Ref: Ps. 47:5,47:9.

În mijlocul strigătelor de biruință se suie Dumnezeu,
În sunet de trâmbiță, înaintează,
Scuturile pământului, sunt la tronul Său,
Dragostea-I prezentă, înflăcărează!

Va fi slăvit de inimi, din orice neam, popor,
Aclamat cu bucurie pe vecie,
E Dumnezeu al vieții, mereu triumfător,
Ce toarnă din belșug har, armonie!

Slava Sa mareața, zări vor onora,
Se vor pleca în fața-I, preamărindu-L,
Dreapta Sa puternică, doar va trona,
Glorificând mereu și venerându-L,

Popoare vor veni, la tronu-I de mărire,
Slăvind pe Unic Fiu, Cel înviat,
Gloria-I va fi - împodobire,
Domnește Veșnic Domn, ce-I Împărat!

Să-L slăvim și noi, ca Prinț al vieții,
Ce toarnă-n mila-I mare îndurare,
Ca-n frumoșii Zori ai Dimineții,
Mulțime - să-L înalțe în adorare!

E Alfa și Omega, e Dumnezeu, Preaînaltul,
E Cel ce a zidit prin cunoștință,
E unic Împărat și nu e, nu e altul,
Te venerăm, Stăpâne, prin credință! ! !