În crăpătura stâncii este miere

În crăpătura Stâncii este miere

L-aş hrăni cu cel mai bun grâu şi l-aş sătura cu miere din Stâncă. Psalmul 81:6

Sunt aşezat pe Stânca de granit,
de care-i scris de veacuri în Scriptură,
Iar Stânca este Cel din infinit
şi sunt ascuns cu El în crăpătură.

Şi sunt în crăpătură oi, din turma
Păstorului cel bun ce le-ngrijeşte;
pe Stâncă nu le ştie nimeni urma,
căci le-a ascuns Acel ce le-ngrijeşte.

În crăpătura Stâncii este mană,
şi nu puţină, ci e din belşug,
căci Cel ce-i Pâinea vieţii este hrană,
şi nu e greu, căci sunt cu El în jug!

În crăpătura Stâncii este miere
pentru poporul Său răscumpărat.
El a băut atunci oţet şi fiere
şi-a suferit, şi-a fost crucificat.

Să bată vânturi cât vor vrea să bată,
(şi ştiu că tot e-ngăduit de sus)
nu vor putea s-o smulgă niciodată,
căci Stânca cea de veacuri e ISUS!

Cu El în crăpătură e Lumină,
deşi e întuneric spre apus;
căci Sfeşnicul care-o însenină
Este Lumina lumii: e ISUS!

Petru Ion
Covasna 29.0. 2017