În cântec de greieri

În cântec de greieri

E august și greierii cântă
Seara târziu și-n noaptea-n care
Urechea cântecul o-ncântă
Curată binecuvântare

E nădușeală și e pace
Și iarba-i arsă de călduri
Căci zilnic soarele tenace
În pământ sapă crăpături,

Așa secete ca azi
E rară-n ani ce se petrec
Prin foștii codri mari de brazi
Focuri nestăpânite trec

Se duce aurul din munte
Mai bine zis din munți întregi
Și trec noaptea pe tăcute
Mașini ce duc trunchiuri
Încă verzi
La ore mici când nu le vezi

Arde porumbul pe ogoare
Mic uscat și rușinat

Prin foste păduri tractoare
Târăsc bradul parfumat

Se duc la câțiva bogați
Mai bine zis descreierați
Cei ce-având Alpi iau din Carpați
Niște magnați blestemați

Dați pe pădurea seculară
Banii storși se-ntorc afară
Căci toți dolarii adunați
Merg înapoi la cei vizați

Se duc DOAMNE, merg afară
Căci banu-i ochiul dracului
Care pe oameni i-nfioară
Cu tăcerea statului...

Prețurile-au luat-o razna
Banii rezultați s-au dus
Fac să ne amintim cazna
Și arginții ce-au dat pe Isus

Bine ne-am descurcat mulți ani
Când tot ce alții au muncit
Am vândut pe câțiva bani
De știm ce e ”sărac lipit”

În scumpe insule de lux
Trecur-ai noștri-n mare flux
Banii s-au scurs și păpați toți
De șefi de stat și Granguri hoți
Ca și guverne de idioți

Gaz, petrol, aur și lignit
Mult a avut acest pământ
Și munți de inteligență
Dar pieriră-n decadență

S-au dus la bogații lumii
Jecmănind mai rău ca hunii
Avar, Satan e-n sărbătoare
Că are lumea la picioare! ! ...

Îi va veni și lui timpul
Când n-o mai stăpâni pământul
Cu toți acoliții lui
În necuprinsul Iadului
Vor arde-n veacul veacului

Totul reface DUMNEZEU
Din ce-a bulversat cel rău
Păduri și ape munți înalți
Întoarse de la blestemați
Cei mai bogați dintre bogați

Ei ajung în foc nestins
Ar vrea să fie doar un vis
Și-ar vrea trei stropi de apă-n gură
Să răcoreasc-a lor dantură

Lazăr le-ar da un strop de apă
Nu poate că-s depărtări mari
Și pân la iad totu-i pustiu
Și-așa a dat Dumnezeul viu
Acolo un loc de groapă
Și de acolo nu se scapă
Că nu-i acolo suflet viu! ! !

Am trăit și urâte vremi
Dând bogății din Apuseni
Privim și-acum străini cu ură
Din ce-a rămas încă mai fură

Ai noștri mai mari în țară
Fac poporul de ocară
Tinerii ni-s robi la străini
Le țin economia-n mâini

Nu cer poporului mândrie
Căci nici Dumnezeu n-o vrea
Ci ca valuri de mânie
Să schimbe țării soarta rea

Destul sub talpă fiind călcați
Nu zic faceți ce fac ceilalți
Dar respectați acasă munca grea
Pe unde-s ei și-n țara mea
Stăpân să fii Tu Doamne-n ea! !
Acum și-n veac și pururea! ...

E târziu și greieri cântă
Repetând pentru a Ta Nuntă
Care în curând va fi
Și-n care nu prea cred mulți vii

În tăcerea nopții-adâncă
August urechile ne-ncântă
Cu-al lor cor uluitor
Având ceva prevestitor
Pregătit pentru viitor
Un imn al bucuriilor! !
Atâta de fermecător, Un dar all veșniciilor...

Blându Ioan
17.08. 2025.