Împăratul

Împăratul

Pe ulițe-n oraș, printre mulțimi orbite
Ce zbiară și împing, lovind pe negândite
Doi împărați se luptă, o lume să câștige
E-o luptă din vechime, doar Unul va învinge.

Turnând în inimi ură, ascuns un împărat
A spus numai minciuni, să-L vadă atârnat
Pe Cel ce a venit, Lumina să împartă
Și omenirea-întreagă de diavol să despartă.

Lovește tare biciul pe spate și pe lespezi.
-Rostește doar o hulă, de Domnul să te lepezi.
Dar Cel ce e Lumina și Viața totodată
Pe drumul plin de sânge, păcatul, tot, ni-l poartă.

Prin spinii plini de sânge zărește o privire
Ce-aduce înc-o dat’ aceeași amăgire.
-Te leapădă îndată de Voia Cea de Sus
Iar lovituri și chinuri, o clipă, și s-au dus.

Dar vede bucuria-i ce-i pusă înainte
Tăcerea e răspunsul căci nu mai sunt cuvinte.
El animat de dor, cu moartea-i moartea frânge
Și împăcate-s toate prin Viața-i și prin sânge.

Iar moartea ce e frântă nu poate să-L mai țină
Sigilii că s-au rupt, ostașii nu-s de vină.
Lumina dinlăuntru arată spre-Împărat
Hristos este Acela, Acel ce-a înviat.

Grigore Hurdubae, 27 aprilie 2019