Ilie

Ilie Tisbitul, unul dintre locuitorii din cetatea Galaad
A ieșit ca să aducă un mesaj împăratul Ahab
El i-a zis: Viu este Domnul Dumnezeul Lui Israel
Că nu va fi rouă, ploaie decât după cuvântul meu

Dumnezeul Lui Ilie, i-a vorbit să plece încurând
Să se-ndrepte spre răsărit, lângă pârâul Cherit
Dumnezeu se îngrijea de al lui slujitor numit Ilie
Poruncind corbilor să-l hrănească, acolo în pustie.

Era bine lângă râu, Dumnezeu să te hrănească
Să bei apă proaspătă, grijă Lui să nu-ți lipsească
Dar iată că vine vremea, timpul, când pârâul a secat
Ilie e pus la încercare, se încrede-n El cu adevărat?

Glasul Domnului se-aude, Domnul îi vorbește-ndata
Ilie, du-te la Sarepta, acum, acolo e o văduvă săracă
Iată că i-am poruncit cand ajungi să te hrănească
Rămâi acolo cât spun Eu, ea are să te găzduiască

De neînțeles este lucrarea ce-o face Dumnezeu
O văduvă săracă să-l hrănească pe slujitorul Său!
Dar Dumnezeu știe ce face, în casa ei va străluci
Prin Ilie să-și arate puterea ce izvorăște din vecii!

Ajuns la poartă, in cetate Ilie vede o văduvă săracă
Du-te și adu-mi, te rog, îți cer într-un vas puțină apă
Adu-mi te rog, i-a mai zis, în mână ta puțină pâine
Domnul Dumnezeul viu, chiar El se va-ngriji de tine.

Văduva privindu-l trist, i-a răspuns: viu e Dumnezeu
Că n-am decât puțină făină și untdelemn în ulcior
Astăzi eu și copilașul vom mânca ce-am pregătit
Mâine nu vom avea pâine, așa-mi este îngăduit!

Ilie atunci i-a zis: nu te teme, Dumnezeu meu e mare
Pregătește-mi mie întâi, o turta bună de mâncare
Căci așa vorbește Domnul Dumnezeul Lui Israel
Făina și untdelemnul nu se vor împuțina, defel

La Cuvântul Lui făina din oală a ajuns pân' a plouat
Untdelemnul din ulciorul văduvei a fost binecuvântat
Dumnezeu e îndurare, Cel ce poartă de grijă mereu
Chiar în vremea foametei, El e-acelasi Dumnezeu.

El trimite îndurarea, peste cei iubiți de El, iubirea Sa
Nu vor duce lipsă de nimic cât rămân în mâna Sa
Cei ce caută pe Domnul și se-ncred în Dumnezeu
Nu vor fi lipsiți de bine, Domnul e Păstorul, mereu

Pui de leu striga de foame, dar copiii lui nicicând
Nu-și vor cerși pâinea și apa cât vor trăi pe pământ
Domnul da cu mâna largă din granarul plin de har
Bunuri pământești, cerești, din bogățiile fără hotar.

Cei ce se încred în Domnul, primesc pâinea de la El
Ea e binecuvântată și ajunge chiar și-n foamete la fel
Nu vă temeți, Dumnezeu va purta de grijă-n toate
El lucrează cu minuni, să înmulțească totul poate.

Nu e mâna Lui prea scurtă, nu-i nimic să-I fie greu
El este stăpân pe toate, este Domn și Dumnezeu
Cei care iubesc pe Domnul nu vor fi lăsați nicicând
La fel ca pe Ilie, El îi va purta în carul Lui, oricând!