Iată vremea îndurării

Iată vremea îndurării, care astăzi o trăim,
Este cea de pregătire, pe Isus să-L întâlnim.

Ne așteaptă moștenirea, ce pustie nu va fi,
Fiți dar gata de plecare, căci nu știm când va veni.

Ve-ți fi unde nu e foame, arșița nu va mai fi,
La izvoarele vieții, voi odihnă ve-ți găsi.

Izbucniți de bucurie, Dumnezeu nu va uitat,
El și azi din ceruri strigă, ... Pregătire! ! ! ... vin îndat.

Căutați neprihănirea, cei pe Domnul ce-l doriți,
Să priviți numai spre Stânca, voi din care-a-ți fost ciopliți.

Aplecați-vă urechea, doar la glasul Lui mereu,
Ca să nu vă mai doboare, șoaptele acelui rău.

Vine vremea când pământul, zdrențe el va deveni,
Robii lui ca niște muște, ei atunci toți vor pieri.

Veșnică-i doar mântuirea, alergați cu toți spre ea,
Este cea care vre-o dată, un sfârșit nu va avea.

Nu vă temeți de ocară, să nu tremurați sub ea,
Să rămâneți doar sub harul ce vă poate-nviora.

Ve-ți fi-ncununați la capăt, gemetele vor fugi,
Căci o bucurie sfântă-n inima vă va-nflori.

Haina cea de sărbătoare, voi să o-mbracați mereu,
Fiți ca o cetate sfântă, doar plăcuți lui Dumnezeu.

Scuturați-vă țărâna, ca să fiți găsiți curați,
Căci El vine... iată vine, gata fiți să fiț' nălțați.
Amin