Iată vine, iată vine pe un nor un Împărat

Iată vine, iată vine, pe un nor un Împărat,
El e Cel care cu sânge, pe noi ne-a răscumpărat,
Este El atât de-aproape, chiar la ușă bate-acum,
Vremurile ce-s venite, sunt acele ce ne spun.

Vine pe un nor din slavă, să își ia ai Săi copiii,
Să îi ducă-n Țara celor, ce vor fi ei veșnic vii,
Maranata... vine Domnul, să își ia mireasa Sa,
La-l Său braț să o înalțe, veșnic să fie cu ea.

Iată vine, iată vine, sfântul Mire pe un nor,
Ca pe-a Lui acea aleasă, să o-nalțe-n ultim zbor,
Să o ducă mai departe, Și de soare... și de nori,
Unde veșnic îngeri cântă, sub un sunet de viori.

Unde veșnic e doar soare, nu există asfințit,
În acele ce-s divine, este el un infinit,
Sunt izvoare nesecate, doar de multe bucurii,
Veșnice în el sunt toate, căci e-un loc în veșnicii.

Iată vine, vine Domnul, vine marele-Mpărat,
Pasul Lui se-aude-n zare, vine Cel ce-i așteptat,
Să aducă începutul, vremii care o dorim,
Ca în cele trecătoare, unul ca să nu murim.

Este El atât de-aproape, este azi chiar lângă noi,
Îl simțim în orice luptă-n suferință, în nevoi,
Vrea a lor sfârșit s-aducă, început de veșnicii,
Să-și înalțe-acasă rodul, ce-i trecut azi prin pustii.

Vine... El nu zăbovește, e aproape, e pe drum,
Glasul Lui e-acela care, se aude și acum,
Și ne spune că El vine, vine pentru-a înălța,
Inimile care astăzi nu-ncetează a cânta.

Vine să îi duc-acasă, pe ai Săi moștenitori,
Pe acei ce-au strâns pe cale, pentru ceruri ei valori,
Maranata... Domnul vine, El nu va întârzia,
Revenirea este-aproape, gata fii pentru-a pleca.
Amin(diana)