Iată soarele rasare

Iată soarele răsare,
De speranță este plin,
După nori se vede cerul,
Prin credință doar senin.

Se închină munții, ape,
Și pământul e-nchinat,
Căci o trâmbiță răsună,
Vine Mirele-Mparat.

Iată zori de zi se-arată,
Fără asfințit vor fi,
Pline doar de adiere,
Ele doar vor străluci.

Primăvara înflorită,
Ce nu poate ofili,
Astăzi ea la ușă bate,
Veșnicie-a dărui.

Iată vântul plin de teamă,
Se oprește... căci supus,
Este glasului ce strigă,
Glasul este El... Isus.

Care cerul îl deschide,
Strigă revenirea Sa,
Nu va zăbovi o clipă,
În curând se v-arăta.

Va străbate ape-ntinse,
Dar și vremi ce au sosit,
Va aduce veșnicia,
Celor care s-au trudit.

Va aduce El odihna,
Mântuirii lui Isus,
Să fim gata totdeauna,
Aplecați privind în sus.

Iată marea se închină,
Munții tac cântarea lor,
Iar mireasa-și pregătește,
Haina albă pentru zbor.

Vine Domnul cu dreptatea,
Vine Mirele ceresc,
Maranata, maranata,
Darul cel Dumnezeiesc.

Iată cântă și pădurea,
Cânt de glorii e-auzit,
În apusul cel de soare,
Ce aduce-un răsărit.

Știe că e azi aproape,
Revenirea lui Isus,
Cu-al ei foșnet îl așteaptă,
Harul nu i-a fost ascuns.

Îl așteaptă mic și mare,
Cred în revenirea Sa,
Azi se împlinește vestea,
Ce vestit-a fost cândva.

Minunat va fi în clipa,
Când din cer va coborâ,
Ne vom înălța acasă,
Cu Isus în veci a fi.
Amin