Iarna

IARNA

*
Din oceanul steluțelor dalbe,
Plutesc în zare picăturile albe.
În jur totu-i alb și tăcere lină,
O plapumă moale, mătase fină.

Stropi argintii din lumină albă,
Perle strânse în divină salbă,
Vibrează pe-ale iubirii strune,
Ce sufletului meu îi spune:

Isus, Domnul dragostei divine,
Revarsă iubire divină pe tine.
Și forța ei de viață dătătoare,
E-asupra vieții tale, veghetoare.

Mireasma pufului mătăsos,
Emană blândețea Lui Isus Hristos.
Din norii iubirii se frâng,
Steluțele sclipitoare în crâng.

Pe întinderea sufletului căit,
Pe calea vieții de Isus croit.
Lumina revarsă îndurare...
Și flacăra ei mântuitoare.