Harul Sfânt din Betleem

Ce Har Sfânt s-a arătat
La Betleem în grajdi!
Ce har sfânt și minunat
Pentru păstori și magi!

Ce har sfânt să vadă steaua,
Să vadă îngerii cântând!
Să vadă slava, arătarea,
Să vadă Pruncul cel Divin!

Păstorii făceau de strajă
Când un înger de la Domnul
Și cu el o mare slavă
Lor le zice: s-a născut Mântuitorul!

Unde-i împăratul de curând născut?
Întrebat-au magii la Ierusalim,
Că în răsărit, steaua i-am văzut.
Lui să ne-nchinăm și să îl cinstim.

Ce mare har pentru Maria
Cea binecuvântată între femei,
Să nască pe Isus Mesia
Și el să crească-n casa ei!

Îngerul îi zice plecăciune,
Mare îndurare îți dădu Dumnezeu.
Și despre Isus începe ai spune
Că va mântui poporul Său.

Ce mare har spre cel ce avea dorință
Să vadă slava lui Israel!
L-a păstrat Domnul în viață
Și-a luat chiar pruncul sfânt în brață,
Preasfântul prunc Isus Emanuel.

El a venit în templu înștiințat de Duhul
Și-a zis: sloboade-mi sufletul acum Stăpâne!
După ce a binecuvântat pe Domnul.
Că ochii mei văzut-au marea împlinire.

Ce har sfânt să-L poți primi
Nu într-un grajdi cu ieslea rece,
Ci într-o inimă, de-ar fi
Deschisă când Isus pe aicea trece.

Dacă vrei să poți vedea
Îngerii cum strălucesc,
Să cobori smerit la ieslea
Pruncului dumnezeiesc.

Fă de strajă ca păstorii,
Des în rugăciune!
Și-atunci vor dispare norii
Și veni-vor vremuri bune.

Vremuri bune pentru suflet,
Pentru omul dinăuntrul,
Să ai pace-n ori ce umblet
Și un har bogat în domnul.

Împărat văzut-au magi-n pruncul
Cel umil din iesle.
Ce vezi tu astăzi în Domnul?
Și-n casa ta, Domn este?

Ferice este, zis-au unii,
De pântecul ce te-a purtat.
Dar mai ferice-i, zis-a Domnul,
De toți cei care-au ascultat

De cuvintele vieții,
Legea harului divin,
De Isus -lumina lumii-
Pruncul sfânt și-al nost' Stăpân.

Iar cei ce au ca Simion Dorința
Să-ntâmpine în slavă pe Isus,
El le dă făgăduința
Că atunci, chiar de-s morți se-nalță-n sus.

Ce har slăvit să ai chemarea
Să lucrezi în via lui Isus!
Că de-ți rezistă-n foc lucrarea,
Cunună sfântă avea-vei sus.

Dar trebuie s-o știe fiecare
Că harul ce s-a arătat
Nu-i numai pe cărări de soare,
Ci și să suferim ne este dat.

Dar suferințele de-acum
Nu-s vrednice de pus alături
De slava ce ne-așteaptă-n drum
Și care este sus în ceruri.
Amin.