Frica de Domnul

Frica de Domnul




Am stat si-am cugetat o clipa
Dece exista azi atata frica?
Frica de moarte sau de viata,
De cele ce ne stau in fata ...

Ni-e frica de necunoscut,
De ce-n viata am facut,
De ce va fi in viitor
Si dupa ce oamenii mor,

Frica de-a judecatii zi,
Frica, ce multe nu vom sti?
Ni-e frica de oamenii rai,
Si de-ale focului vapai.

Ne este frica si de apa
Si de mustrarea ce ne-asteapta.
Frica de ploi si de furtuna
Atunci cand fulgera si tuna.

Frica, ca vom fi pedepsiti
Sau ca, mereu vom fi striviti.
Ni-e este frica de durere,
Sau ca cei dragi o sa ne-nsele.

Si este multa, multa frica
Ce-n sufletul nost se-nfiripa.
Dar toata-aceasta frica rea,
Ne poate distruge viata.

Ne i-a pcea si bucuria
Si ne distruge armonia.
Ne face viata grea si-amara
Si bucuria sa dispara.

Dar, este-o frica dragul meu
Ea, ne duce la Dumnezeu.
E frica de al Sau Cuvant,
Ce-ti da un suflet nou si sfant.

Fraca de-a nu il intrista
Pe cel ce este viata ta.
Frica de-a nu pacatui,
Si ce-i frumos a nu strivi.

Ea-i inceputu-ntelepciunii
Si a trairii si-a minunii.
Ea de la rele te abate
Si te fereste chiar de moarte.

Este frica de Dumnezeu
Ce te abate de la rau.
Ea iti aduce bucurie
Pentru-al tau suflet racorire.

Ea e izvor de sanatate
Si te fereste de pacate
Acesta frica dragul meu
Sa-o porti in suflet, tot mereu.

Vei fi de-a pururi fericit
De Dumnezeu, vei fi iubut.
Si vei trai o vesnicie
Cu El, in a Sa-mparatie.
Amin.

Marioara Coman – Petrosani
13.01.2010