FIUL RISIPITOR

O! parinte al indurari,DUMNEZEULE preasfinte
Ma indrept acum spre tine,prin aceasta rugaminte
Si doresc spre amintire,bunule MINTUITOR;
Sa ne pui tablou in fata,pe fiul risipitor
Caci de mult ori ne, duce prin durere si suspine
Pe cararile vieti ,sa uitam DOAMNE de TINE
Sa uitam sa recunoastem,a ta mila D-ne sfinte.

Ca si fiul care odata,parasi pe al sau tata
Desi avea de totate,tot ce-i trebuia acasa
Intr-o buna zi sarmanul,vrea sa plece totul lasa
Nu ii trebuie nici tata,si nici mama care-o are
Nu-i mai trebuie nimic,nici pe fratele mai mare.

Merge la al sau parinte,ii vorbeste cu asprime
Vreau sa-mi dai azi: toata averea ce de drept imi apartine,
Caci destul ti-am fost in casa,de-ajutor la greu si bine
Iar acum de azi-nainte, nu mai vreau sa stiu de tine
Nu vreau sa cunosc deacuma TATA,MAMA si nici FRATE
A mea parte de avere vina in graba si mi-o imparte!

De ce sa muncesc atita,fiindu-ti tie de-ajutor
Cind eu pot sa ma distrez, traindu-mi viata usor
Eu am stat destul la tine,pina ce am crescut mare
Da-mi mai repede averea ,ca sint gata de plecare
Sa nu gindesti vreodata ca plecind eu de la tine
Voi ajunge rau in viata,si-o sa fie vai de mine!

Daca ai mintea, desteapta si ai bani in buzunare
Iti gasesti MAMA si TATA,peste tot in lumea mare
Ah ce jale simt parinti,inima cum li-se fringe
Iata fratele cel mare,uite-l cum in casa plinge
Unde vrei sa mergi copile?In ce tara indepartata?
Nu te doare de al tau frate,nici de mama nici de tata!

Nu esti multumit cu viata,ce o duci aici la mine
De ce vrei sa pleci! copile prin cetatile straine
Totul e degeaba acuma,nu ma poti indupleca
Da-mi mai repede averea si chear astazi voi pleca
In zadar starui de mine nu mai pot sa te ascult
Va mai spun inca odata, nu mai vreau sa va cunosc

Vreti sa-mi stricati viitorul!pe care vreau sa mi-l formez;
Vreti sa stau la inchisoare!tot pe voi sa va slujesc
Asta nu se va intimpla,nu-mi inchideti ochi iara
Sa ramin la voi acasa,sa traiesc o viata amara
Hai!incepe acuma tata sa imi dai averea mea;
Nu-ti voi mai deschide usa cind afara am plecat.

Si asa sarmanul tata,plin de lacrimi se apuca
Sa ii dea fiului partea, de averea sa se duca
Asta am dorit Intr-una sa-mi vad buzunarul plin
Si-apoi verse mama lacrimi si suspin dupa suspin
Nu viseaza ei sarmani,cit sint eu de fericit
Nu e vis nici intimplare,asta-i tot ce am dorit.

Apoi zise catre tata,eu va las pe toti cu bine
Astazi am plecat de acasa, nu ma Intorc la tine!
Vai cum plinge mama ,tata,le-a facut viata amara
Insa lui nu Ii mai pasa,bine ca a iesit afara
Dar plecat odata-n lume,a ajuns Intr-o cetate
Unde-si cheltui averea,cu femeile stricate.

Prieteni de alta data,nu mai sint s-au risipit
El e fara bani si-n zdrente ,cersitor nenorocit
Dimpotriva-l necajesc,si isi bat de dinsul joc
Ia uitativa la el nicaeri nu are loc
Mai tirziu In tara, aceea s-a ivit foamete mare
Dupa ce Ii lipeau toate Ii lipseste si mincarea.

Si ajuns in suferinta,argat la porci a intrat
La un bogatas la turma,care-n grija ia lasat
Ar fi socotit sarmanul,roscovele drept dulceata
Din a porcilor mincare pentru asi prelungi viata
Sluga aici in tara, asta la stapinul cel tiran
N-a gasit grija de tata,ci o ura de dusman.

Atunci incepe si plinge soarta cruda si haina
Ca a sale suferinte, nimeni nu-i sa le aline;
Dar cuprins de a sa durere, iata doru-l copleseste
Dor de mama,si de tata ca prin vis isi aminteste
Si cuprins de-o bucurie,dar cu ochi inlacrimati
Isi vorbeste asa in sine plin de remuscare adinca

Citi argati la al meu parinte,au belsug de paine
Iar eu mor aici de foame si nu-i e mila la nimeni
Nu mai stau ma duc la tata,ori cit ar fi de rau
Vreau s-ajung inca odata,ultimul argat al sau
Iar acasa de durere, fiind coplesit batrinul
A iesit din nou la poarta poate ca isi vede fiul.

Priveste trist in zare,asteptind fiul cu dor
Si zareste-n departare, ca-apare un cersitor
Venea incet pe cale trist,cu capu lasat in jos
Ca sa nu-l cunoasca nimeni cit este de zdrenturos
Dar cind il privi mai bine tata la recunoscut,
Ah vine !copilu acasa cel ce odata a disparut.

Nu mai tine tata seama, de averea cea pierduta
Deschide indata bratul,stringe fiul si-l saruta
Iara fiul se apleaca inaintea lui si plinge
Cuprins de o jale adinca,tatalui oftind ii zice
Cit traiesc nu mai sint vrednic,ca sa te numesc parinte,
Dar te rog iarta-mi pacatu, care-mi sta mereu inainte.

Lasa-ma la tine acasa,un argat numai sa fiu
Si atunci viata intreaga fericit am sa ma stiu
Atunci plin de bucurie striga tatal cu glas tare
Catre argati lui, din curte ce-l privesc cu ascultare
Aduceti haina cea noua,in picioare incaltaminte
Imbracati frumos copilu ca sa-ntors acum la mine.

Dezbracati-l! mai intai de zdrentele de pe el
Si in deget dati sa-si puna lucutorul meu inel
Apucati apoi vitelul,cel mai gras si il taiati
Prieteni si vecini la masa acum sa-i invitati
Sa ne veselim cu toti tresaltind de bucurie!
Ca-ntristarea de-atunci, vreau s-o uit pentru vecie.

Astazi fiul meu iubit ,fiind pierdut acum aflat
Na-m stiut nimic de el,a fost mort si-ainviat
Suflete ce-n asta lume,ratacesti prin valea morti
Nu vrei sa sti adevarul,nici cararile dreptati
Nu-ti pasa ca al tau tata te asteapta nencetat
Sa te-ntorci la el acasa,din mocirla de pacat.
****amin***
12/09/08.