Fiul Omului

Fiul Omului

Cand ai venit intaia oara pe pamant,
Acum vreo doua mii de ani si chiar mai mult,
Cine si-ar fi putut, cu mintea sa, imagina
Ca oamenii de azi te-or mai aniversa?

Cu ce putere ai venit in lume,
De pana azi, nu s-a sters al tau nume?
...Ai fost contemporan cu marii imparati,
...Cezarii Romei...Ei de ce au fost uitati?

Si-au mai trecut prin lume regi si imparati
Ce-au fost, de cei din vremea lor, divinizati
Dar cine astazi a-i mai venereaza,
Si a lor zi de nastere, o mai aniverseaza?

Dar Tu, umil copil, nascut in ieslea cea saraca
Si contestat apoi de toata lumea, parca,
Cum ai putut sa vii de-atunci si pana azi,
Istoria sa o strabati si sa nu ...cazi?

Chiar daca-al tau nume, Fiul Omului este,
Tu nu ai ramas intr-o simpla poveste.
Strabatand veacurile, ai tras dupa Tine
O parte din lume si-ai ajuns pan' ... la mine!

Si acum, la doua mii de ani si mai bine,
Mai toata lumea, te sarbatoreste cum se cuvine.
Si chiar daca unii, te-au mai contestat,
Totusi, esti si astazi Domn si Imparat!