Firimituri....

Firimituri... .

O femeie disperată, canaanită
Din ținutut îndepărtat, pe jos venită
Zona Tirului, Sidonului, zonă păgână
Și-a luat în disperare soartea în mână...

“Fiul lui David, Doamne, ai milă de mine!
Cu credință astăzi am venit la Tine!
Fiica mea muncită e de-un drac
Sunt disperată, nu știu ce să fac!”

Iisus a ignorat-o, n-a răspuns
Tăcerea Lui, inima i-a străpuns
“ Dă-i drumul, strigă după noi supărător!”
Toți ucenicii lui Iisus i-au spus stăruitor.

“La oile pierdute ale casei lui Israel sunt trimis,
Și voia Tatălui să împlinesc Eu, am promis! “
Iisus răspunse, însă ea s-a închinat
“ Ajută-mi Doamne!”, zise ea cu un suspinat... .

“Nu este bine pâinea copiilor să o arunci
Cățeilor, și să n-o dai la prunci!”
“Da Doamne! Însă și cățeii sub masă așteaptă
Și ochii la orice firimitură ei și-o îndreaptă!”

“Femeie mare e credința ta!
Facă-se după voia ta și-a Mea!”
Femeia în casa ei când a intrat
Găsit-a fata ei exorcizată și dormind în pat!

O, Doamne, ca femeia canaaneancă ne smerim
Căci Tu ești totul, prin credință te iubim
De toate firimiturile ce le primim ne bucurăm
La masă cu Tine până noi ajungem să cinăm.

Ajută-ne pe disperați să nu îi judecăm
Să nu îi fugărim ca ucenicii, mâna să le-o dăm
Tu n-ai respins pe cel ce cu credință te-a rugat
Credința omului în Tine, Tu ai binecuvântat.

Firimiturile sunt bune, mulțumește de le ai
Ce zice unul și altul, socoteală tu nu dai
Când pâinea s-a înmulțit, Iisus făcând minuni
S-au strâns și coșuri pline de firimituri... .

Simona Lucescu
15 Februarie 2021