Fii blând

Încearcă tot timpul să fii blând
Atât în reacții, cât și în cuvânt
Dorește-ți, această virtute deosebită
Râvnește-o și tu, de mulți este râvnită.

Ca să fii blând, după a Bibliei povețe
Să fii smerit, umil și sincer nu cu doua fețe
Blândețea, nu e numai ocazional de oferit
Fii drept în tine însuți, încearcă să nu fii ipocrit.

Ci tot timpul, să fii blând, bun și smerit
Fii iubitor și numai blândețe, să ai de oferit
Blândețea, a Duhului comoară de viață
Ce nu se preface, după circumstanță

Blândețea, în așa fel practicată și trăită
Încât de toți oameni, să-ți fie cunoscută
Biruiește prin blândețe, pe cei ce te-au ofensat
Arătând prin aceasta, că nu te lași agasat.

Când vei fi blând, vei cu sufletul mărinimos
Ce va emana din tine, bunătate ca a Lui Hristos
Blândețea e stânca, ce sparge a răului durități
Și potolește valurile grele, a oricărei vieți.

Ea îți întărește răbdarea, în a tale încercări
Și îți dă înțelepciune umblând, pe a vieți cărării
Cu blândețea se câștigă, a inimi bunăvoință
Ce nu câștigi, prin multă știință și cunoștință.

Dacă vei fi blând, mulți te vor aprecia
Să stea în prezența ta, nu se vor sătura
Blândețea, e o calitate extraordinară
Ce-ți dă farmec și forță interioară.

Blândețea, nu e o interioară blajinătate
Numită: calitatea celor slabi și fără vitalitate
Blândețea, e îngăduitoare și de valoare mare
Ce se dorește în toate, a ei manifestare.

Blândețea, e frumoasă trăsătură de caracter
Ce-ți va îmbogăți viața, dacă prețuiești a ei mister
Se poartă cu îngăduință și răbdare, cu cel ce greșește
Și nu aruncă ocară, ci inimi slabe întărește.

Dar, pe păcat, și cel mai blând om sa mâniat
Moise, care așa a fost de Domnul declarat
Păcatul, să nu-l privești nici tu cu-îngăduință
Ci mustră-l blând în a Lui nume, cu credință.

Dacă vezi păcatul, și-l privești nepăsător
Blândețea nepăsătoare, nu-i nimănui de-ajutor
Ci mustrând cu blândețe, pe cel păcătos
Îl poți îndrepta, aducându-l la Hristos.

Ea nu se irită la piedici și împotrivirea urii
Și nu răsplătește, după îndemnurile firii.
Ea laudă, când e vorbită de rău și ocărâtă
Nu se lasă de diavol, în ispita urii amăgită

Este legată, de-a Lui Isus personalitate
Blândețea nu-i slăbiciunea, de lume dezapreciată
Ce este tot timpul, în picioare, de lume călcată
Ci ea se impune, când e nevoie, de fiecare dată.

Caută și tu să ai, a Duhului virtute, blândețea
Și o manifestă și Domnul, în a Lui finețea.
Ea nu este obraznică, grosolană și vulgară
Ci îngăduitoare, plină de respect și temerară.

Dacă ai dorința să fii și tu, blând și curat
Lasă-te de Domnul entuziasmat și motivat
Ea nu înseamnă să fii în puternică încrâncenare
Ci lasă-te călăuzit de Duhul cu blândețe în purtare.

Să nu te autoflagelezi, prin manifestări artificiale
Căci te va ajuta doar, până îți ieși din răbdare.
Dacă nu e blândețea ta, acea virtute de Duhul dată
Nu ai nici răbdare, ci explodezi când e încercată.

Domnul ne învață, pe toți oameni să fim așa Ca El
Buni, îngăduitori, blânzi și smeriți cu inima
Caracterele celor înțelepți, și credincioși Lui,
Ce sunt ascultători și împlinitori ai cuvântului.