Femeia pacatoasa

Femeia pacatoasa

Un fariseu la chemat pe Isus si la rugat
Sa vina la el acasa si sa stea cu el la masa.
Domnul I-a facut pe plac sa prinzeasca a intrat.
Dar pe cind stateau la masa, o femeie pacatoasa,
Din cetate a auzit, ca-i acolo! si-a venit.

Indata ce a intrat, la picioare-I sa-asezat
Si cu lacrime amare, ea-i spala a Lui picioare
De tot praful de pe drum si le ungea cu parfum
Cu mult drag le saruta, iar cu paru-i le stergea.
Cind aceasta a vazut, fariseul sa gindit:

Daca acest om ar fi un proroc, atunci ar sti,
C-aceasta femeie care, ii sta acum la picioare
Ce intra la mine-n casa, este-o mare...pacatoasa.
Dar...Domnul Isus preasfintul, cunostea lui Simon gindul!
Zise catre el: Simone! am sa-ti spun ceva anume!

Sigur Doamne! zi mai mult caci sint aici si Te-ascult;
Odat-un camatar avea, doi oameni ce-i datora,
Cinci sute unul din ei, iar cellalt cincizeci de lei.
Dar...pentru-ca nu puteau, sa plateasca nu aveau,
Camatarul sa-ndurat si pe-amindoi ia iertat.

Spune-Mi dar! acuma, care il va iubi cel mai tare?
Fariseul a raspuns: pai!... cel ce-a avut mai mult.
Isus a adaugat: foarte bine-ai judecat!
Apoi! sa-ntors spre femeie, si i-a zis: o vezi pe-aceie?
In casa ta am intrat, iar tu! apa nu mi-ai dat

Sa-Mi spal praful pe picioare, nu Mi-ai dat nici sarutare
Dar ea! de cind a intrat, cu lacrimi Mi le-a spalat si apoi le-a sarutat
Pe cap ulei nu Mi-ai pus, ea! picioarele Mi-a uns,
Cu mir de pret si curat, deci! iti spun: cu-adevarat,
Ca multele ei pacate, acum toate sint iertate.

Si femeii i-a vorbit: credinta-ti te-a mintuit
Dute-n pace fericita caci si tu esti mintuita.
Cui i se iarta putin, nu iubeste pe deplin.