Fără Binecuvântarea Ta

Eu n-aşi putea să fiu în lume
Fără de binecuvântarea Ta.
Mă cunoşti, mă chemi pe nume
Şi-mi spui că mila şi-ndurarea Ta
Nicicând, nu se vor mai termina.

Doamne! Tu ai un fel deosebit
De a-mi vorbi, de-a mă-nvăţa
Şi ştiu că n-aşi putea ca să exist
De n-ar fi Mâna Ta asupra mea
Purtând, binecuvântarea Ta.

Cu fiecare, ai o relaţie specială
Le arăţi că îi iubeşti la fel de mult
Aşi vrea să fiu curat, fără greşeală
Să fiu pur, ca pruncul nou născut
Să fiu........ aşa cum Tu m-ai vrut.

Să mă dezbrac de orice răutate
De viclenie, minciună, făţărnicie
Să mă hrănesc doar curatu-Ţi lapte.
Să fiu smerit şi fără de mândrie
Cum ţi-ar plăcea Doamne Isuse Ţie.

Şi-atunci când timpul a sosit
Să ies, să plec din astă lume
Aşi vrea să fiu curat şi înnoit;
Aşi vrea să am un bun renume
Aşi vrea să nu-Ţi aduc ruşine.

Binecuvântat fie, Sfântu-Ţi Nume
Şi binecuvântată, fie Împărăţia Ta
Ştiu; n-aşi putea trăi în astă lume
De n-ai fi Tu, să-mi dai Protecţia
Şi toată binecuvântarea Ta.

A.N