Fă-ți timp...

Fă-ți timp...

Fă-ți timp să-ți pleci genunchii, înaintea Celui Sfânt
Dimineața în zorii zilei, cât trăiești pe-acest pământ
Leagă-n inimă Cuvântul, ca să nu fi ispitit
Și să nu păcătuiești, ca să nu zici: M-am pripit!


Să-ți faci timp de mulțumire, pentru ziua ta de azi
Pentru dragostea Lui mare, ce nu te-a lăsat să cazi
Te-a ținut cu brațu-I tare, când furtuna a bătut
Glasul tău a ascultat, căci suntem făcuți din lut

Fă-ți timp să stai de vorbă, cu Isus să poți răzbii
Prin furtunile încercării, căci așa vei birui
Spunei Lui tot ce te-apasă, a vieții frământare,
Pace în suflet îți aduce, și-o candelă pe cărare

Să-ți faci timp în cămăruță, și să aduni ulei in vas,
Căci nu ști când e sfârșitul,
când e ultimul tău ceas,
Pregătit să fi căci nu ști, dacă mâine va mai fi,
Încă o zi de cercetare, sau tu poate vei muri

Să-ți faci timp, iubite frate să ridici mâini către cer,
Fără ură și mânie, așa scrie Timotei,
Să ai scutul de credință, sabia Duhului Sfânt
Însoțit e de putere, tot ce spune a Lui Cuvânt

Fă-ți timp și te grăbește, căci nu este mult de stat
Pașii Lui se aud în zare, vezi în vas ce-ai adunat?
Vezi dacă mai ai iubire, sau dacă ești împietrit,
Te verifică să nu fi, ca un rob nechibzuit

Să fi om cu înțelepciune, treaz să fi în orice vreme
Și să nu spui niciodată, nu am timp de rugăciune
Că Acel ce știe totul, tot ce mișcă pe Pământ
Ne va cere socoteală, pentru orișice cuvânt


Amin