Eu vin curând....

, , Eu sunt cu voi", se-aude-adesea... cum cerul strigă-n zori de zi,
El ne mai spune astăzi... cerul," nicicând nu vă voi părăsi",
Și totuși noi... spunem că-n viață, suntem doar singuri pe pământ,
Uităm făgăduința dată, pe cruce sus... de-un Rege sfânt.
, , Eu nu vă las", ne spune-ntruna, Acel ce moarte-a biruit,
Ne-a arătat atunci pe cruce, când ca un miel a fost jertfit,
Și totuși noi... cu deznădejdea, ne-mprietenim în timpul greu,
Uităm că orice greu în viață, este știut de Dumnezeu.
, , Sunt Dumnezeu", ne-aduce-aminte, în clipele ce vin și vin,
În care-aduce alinare, când pline sunt doar de suspin,
Și totuși noi... în prăbușire, ne așezăm în încercări,
Și cu privirea-ncețoșată, pășim pe negrele cărări.
, , Eu vin curând", ne spune Domnul, ne spune astăzi El mereu,
E-o vreme doar de pregătire, strigând ne spune Dumnezeu,
Și totuși noi. . cu nepăsare, în vremea care-i de sfârșit,
Ne îmbrăcăm și ascultare, nu-i dăm Acelui ce-a vorbit.
, , Fiți pregătiți", din cer se-aude, căci noi nu știm când va veni,
Să stăm de veghe vrea în noapte, dar și în zorile de zi,
Și totuși noi... astăzi în viață, doar în plăcere alergăm,
Să stăm de veghe zi si noapte, e-obositor... e greu... nu vrem.

Să nu mai fim când El vorbește, acei pierduți ne-ascultători,
Să ascultăm tot ce ne spune, Acel ce este după nori,
Să nu fim noi aceia care, îl rastignesc încă odat,
Să fim umili în fața Celui, ce-odată ne-a răscumpărat.

Și totuși noi... să fim lumină, să fim și sare... cum a spus,
Acel din cer ce azi ne strigă, cu glasul blând... duios... Isus,
Nemeritata moștenire, a pregătit-o El în cer,
Să nu fim noi aceia care, azi în adânc cobor și pier.