Eu scriu...

Eu scriu şi nimeni nu mă ştie
de râd sau plâng sau mai exist;
Eu scriu cu suflet frânt şi trist,
ca un hoinar într-o pustie.

Eu scriu adâncul meu de cântec,
profund şi cântărit cu tona;
eu scriu din depărtări ca Iona,
ca el mă rog închis în pântec.

Eu scriu alături de păcate,
eu scriu din lumea de dezmăţ;
eu scriu nădejdea şi învăţ
că dragostea le-a-nvins pe toate.

Eu scriu atâta usturime
de ochi pierdut în lăcrimare;
eu scriu o sete de iertare
ce m-a topit în întregime.

Eu scriu din suflul de căinţă,
cu focul vinei strâns în oase,
aştern cuvintele pioase
cu remuşcări şi neputinţă.

Eu scriu suspinele amare
ce mi-au lăsat în suflet semne;
eu pun pe focul jertfei lemne
şi dacă nu mai scriu, mă doare.