Ești dincolo de stele

Ești dincolo de stele, ești dincolo de norii, ce vor s-aducă teamă în fața mea pe drum,
Ești dincolo de zare, ești dincolo de toate, dar Ești si-n visul care, îl am mereu... și-acum.

Ești dincolo de noapte, dar și în ea ești Doamne, căci simt cum se coboară, fiorii Tăi în ea,
În Țara fără margini, ce-i plină doar de viață, acolo ești Isuse, în Țara Ta si-a mea.

Ești Doamne-așa departe, dar ești mereu aproape, spre Tine-mi zboară gândul, Tu lângă mine ești,
De sus îmi porți de grijă, aici mereu Tu pasul, ești Cel care Isuse, de toate îl păzești.

Ești după vremea tristă, dar și în ea întruna te văd mereu pe Tine, căci trist nicicând nu sunt,
Sunt părăsit de oameni, dar vre-o singurătate, eu n-am simțit-o Doamne, aici jos pe pământ.

În față-mi ești făclie, în mine o iubire, în cer îmi ești Stăpânul, și-aici sunt tot al Tău,
Căci Tu aduci sfârșitul, aduci și începutul, Tu ești tot pentru mine, doar Tu-mi ești Dumnezeu.

Chiar dacă ești în ceruri, aici te am în toate, prezența Ta e vie, mereu te-ntâlnesc,
Și-n zorii dimineții, dar chiar și printre stele, te văd numai pe Tine, spre ele când privesc.