Epitaf pe o cruce

De-acuma pentru mine s-a cam făcut târziu
Şi am uitat şi grija şi truda şi păcatul.
Aici, la căpătâiul acestei cruci e viu
Şi doar se odihneşte o vreme sus-semnatul.

Am fost cândva şi tânăr şi vesel şi ferice
Şi am trecut pe-aici gândindu-mă la toate
Dar văd că dintr-o viaţă de om acum pe cruce
Sunt dăltuite-n piatră doar numai două date.

Şi toate câte fuse și bune dar și rele
Le-au scos pe rând afară ca să încapă poza
Nu-s ani de suferințe, nici visele rebele
Nici c-am urmat pe Domnul pe Via Dolorosa.

Dacă din începuturi aş fi găsit eu Calea
Ce duce de la moarte la Adevăr şi Viaţă
Aş fi acum departe cutreerând sub zarea
Din care izvorăsc lumini de dimineaţă.

Acel înscris pe crucea prin care subsemnatul
E martor la-nviere durerii și-al tristeţii
E numele prin care la moarte condamnatul
Va fi găsit de Domnul înscris în Cartea Vieţii.