El nu te condamnă, ci te cheamă

Te simți îngreunat
De întrebări, de trecut,
De păcatul ce a fost de mult
Și te apasă.

Te simți murdar,
Copleșit de întuneric,
Și iar te simți nevrednic.
Dar oare asta vrea și Dumnezeu?

Să te vadă pus la colț,
Cum tu te pedepsești?
El ți-a dat o haină nouă,
Dar tu parcă tot în trecut ești…

Parcă tot cu pată,
Parcă tot cu vină,
Parcă tot un rob
Ce încă așteaptă adevărul ca să vină.

Adevărul e că Dumnezeu
Nu stă mâniat,
Așteptând să-ți spună: „Iar ai căzut în păcat.”
Adevărul este că Dumnezeu
Nu stă supărat,
Așteptând să-ți spună că strâmb ai călcat.

Adevărul este că Dumnezeu
Stă cu brațele întinse
Și așteaptă ca la El să alergi,
Așteptând El să te cuprindă
Și să-ți spună ce copil prețuit ești.

Dintre mii și mii, pe tine te-a ales,
Și poate simți că nu meriți nimic,
Dar El, în tine, a pus un dar măreț.
El nu a văzut doar fapte
Când S-a uitat în dreptul tău
A văzut o inimă ce bate
Și se va încrede în planul Său.

Ia-L de mână și înaintează!
Prin credință ești mântuit
Nu prin fapte, nu prin a ta putință,
Ci prin Harul Lui.
Și trebuie doar să crezi,
Să crezi că te-a iertat.

Regretul e mult prea mare,
Și ochii parcă văd doar în trecut.
Mintea se duce în vremurile ce au fost de mult,
Și întristarea te apasă.

Dar Dumnezeu vede inima ta
Vede că regreți,
Vede ce simți,
Cum plângi și cum oftezi.

El vede. Vede ce nici tu nu poți vedea:
Vede un viitor, vede o nădejde,
Ce, din mâna Lui, tu vei căpăta.
Poate că încă te simți străpuns
De tăcere, de durere,
De păcat și de regrete.

Dar aleargă către El!
Îndrăznește,
Căci doar așa vei birui.
Doar cu El înaintând,
Păcatul vei putea zdrobi.

Înaintează cu pași mici,
Cu alegeri importante.
Isus va fi cu tine
Zi de zi
Și noapte de noapte.

Vino și pleacă genunchii
Înaintea Celui Sfânt.
Nu mai fugi, nu mai amâna
Cheamă-L azi,
Cheamă-L plângând!

Pleacă-ți inima spre El
Și zi:
„Doamne, vreau să-Ți fiu Ție rob.
Tu ești iubirea mea întreagă,
Tu ești Domnul,
Tu-mi ești tot!”
Amin!