Ecou Apostolic

Ecou Apostolic


După ce Domnul Hristos, sus la cer S-a înălţat
Ucenicii rămaşi singuri s-au întărit în credinţă
Şi-au stat în Ierusalim, după-a Lui făgăduinţă,
Să primească Duhul Sfânt ce urma să fie dat
Ca reprezentant al Său cu puteri peste păcat.

Adunaţi cu toţi-n rugă nutreau aceiaşi tendinţă,
Să primească acea putere de la Cel ce-a înviat,
Pentru-a duce-n toată lumea Cuvântul adevărat
Că-n Isus, e mântuirea; era marea lor dorinţă!
Să meargă în toată lumea dup-a Lui făgăduinţă.

În ziua de cincizecime, peste locul de-ntrunire
Când erau la rugăciune prosternaţi în închinare
A venit din cer suflând, ca un vâjâit prea tare,
Un sunet în limbi de foc, şi văpăi în strălucire...
Cutremurându-se locul, de a Domnului mărire,

Şi-aşezându-se de-asupra, peste ei pe fiecare
Duhul Sfânt i-a confirmat în lucrarea de vestire.
Pe loc i-a influenţat, printr-un alt fel de vorbire
Şi graiuri necunoscute, pe-nţeles erau şi clare
Dovad-a mărturisirii, la multe limbi şi popoare.

Flavius Laurian Duverna
01 iulie 2012