EBEN-EZER

EBEN-EZER

(După 1 Sam.7:12)

În vremea de-ncercare când dreptul Samuel
Chema la pocăinţă poporul Israel
Aflară filistenii din surse, prin filaj,
Că-n Miţpa se adună Evreii cu curaj.

De-aceea filistenii s-au strâns cu toţi din zori
Şi-s pregătiţi de luptă, şi-s ameninţători.
Un duh de frică vine în inimi de oşteni.
Se-apropia oştirea cu mii de filisteni.

Chiar dacă ei chivotul şi l-au recuperat
Pericolul e mare şi-ar vrea acum un sfat.
Spre Samuel se-ndreaptă şi rugăciune-i cer
Să strige el spre Domnul, să strige către Cer.

Când altora le cerem să strige-n mijlociri
Spre Dumnezeul slavei în mari nenorociri,
Mă-ntreb, ce-avem în inimi în clipe de război?
Ce gânduri ne încurcă de nu strigăm şi noi?

Dar Samuel aude apelul disperat
Din inimile frânte cei mulţi l-au adresat:
„Nu înceta prin rugă să strigi spre Dumnezeu
În clipe de-ncercare acum când este greu!

Iehova să ne scape de lei înfuriaţi
Ce vin ca o furtună şi-s bine înarmaţi.
Puterea Lui e sfântă şi Domnu-i plin de har!”
Profetul pregăteşte ca jertf-un miel sugar.

Şi-apoi spre Domnul strigă ca drept mijlocitor
Iar Dumnezeu ascultă şi-i vine-n ajutor.
Oricâţi ar fi duşmanii de mulţi şi furioşi
Nicicând nu-i vor răpune pe cei ce-s credincioşi.

Dar după rugăciune o ardere de tot
Profetul îi aduce lui Iahve Savaot.
Duşmanii-naintează, se cred învingători...
Un vuiet se aude în cer, mai sus de nori.

Şi vuietul naturii cu trăsnet de furtuni
Făcu în ziua-aceea cereştile minuni.
Israel fără luptă i-a-nvins pe filisteni
Ce s-au pornit la goană pe drumuri cu buşteni.

Şi oastea lui Israel pe toţi i-a urmărit.
Până-n localitatea Bet-Car i-a nimicit.
Era o birunţă pentru acei smeriţi
Ce s-au bazat pe Domnul şi-au fost în duh uniţi.

Iar Samuel, profetul, ca drept judecător
S-a implicat în luptă strigând pentru popor
La Dumnezeu în ceruri ce-a dat pe loc răspuns.
Nu-n carne-i biruinţa, ci-n Duhul ce ne-a uns.

Punând profetu-o piatră din Miţpa pân la Şen
I-a dat apoi un nume zicând: „Eben-Ezer”.
Privind către poporul ce-n lupte-a triumfat
Strigă: „Pân-aici Domnul din cer ne-a ajutat!”
*
Putem privi în urmă ca Noul Israel
Şi-apoi în rugăciune să spunem toţi la fel:
„Vedem că Domnul nostru ne-a ajutat mereu,
Puternic scut în luptă ne-a fost în ceasul greu.

O mână perforată văzut-am peste noi
Duios cum se întinde în vremea de război.
Era Mijlocitorul ce-i dincolo de nori
În locul plin de slavă, în veşnice splendori.

El ne susţine astăzi la Tatăl cel iubit
Prin Jertfa de pe cruce, prin tot ce-a suferit.
Dărâmă acuzarea vrăjmaşului Satan
Ce-adesea ne stă-n cale ca duhul filistean.

În Cerul plin de slavă neprihănitul Miel
La Tatăl mijloceşte mai mult ca Samuel.
Aşa cum Israelul a câştigat cetăţi
De filisteni robite în multe alte dăţi,

Aşa şi noi, prin Duhul, pe mulţi să-i liberăm
De-a răului sclavie şi-apoi să-i botezăm.
Pe-altar, deci, să-I aducem al gândului prinos
Căci Împăratul vine senin şi glorios.

Eben-Ezer! Mesia! Te aşteptăm să vii
Din cerul slavei Tale cu har şi bucurii!
Nu zăbovi o clipă! Poporul Tău de-aici
Aşteaptă doar semnalul la Cer ca să-l ridici!”