E timpul pe sfârsite

E timpul pe sfârșite, poporule, fii tare
Când urlă marea-n spume, să-nfrice pe cei mulți,
Stai liniștit pe Stânca ce încă dă salvare
Și nu privi la oameni, nici nu privi spre munți!

Ridică-ți azi privirea, spre ceruri căci El vine,
O, nu Îi auzi pașii, nici vuietul pe drum?
Privește în Scriptură, căci semnele divine
Lăsate ca o torță, se-ntâmplă chiar acum!

Sunt zilele din urmă, Scriptura se-mplinește,
Și tot ce-au spus proorocii, se va-ntâmpla curând!
Dar tu, popor din vale, mai iute te trezește,
Și strânge Undelemnul, Uleiul cel mai sfânt!

De vrei să-L vezi pe Domnul în ziua fericirii,
Când Își va lua Mireasa de jos de pe pământ,
Să simți dulcea splendoare, fiorul mântuirii,
Ca să faci și tu parte, din Oastea Celui Sfânt!

Aleargă azi spre Domnul, și El îți va întinde
Cu drag măna-I străpunsă, ce poartă chinul tău,
El vrea să-ți dea iertare, o vino, nu te vinde,
Nu fi dintre aceia ce-l caută pe cel rău.

De-atâta timp se strigă, căci ziua e aproape,
Dar noi, pe zi ce trece, tot ne-am îndepărtat...
Dar vine neagra noapte, și cine-o să ne scape
De nu-L avem pe Isus, ca Domn și Împărat?

Căci El e Poarta care răzbate spre Cetate,
Spre veșnicii, spre glorii, spre Tronul Preaînalt,
Toți cei ce trec pe Poartă, nu voi mai ști de moarte
Și nici de chinuri grele, și greu de suportat.

El este Calea vieții, iar cei ce o apucă
În veac nu vor mai plânge, nu s-or mai tângui,
Căci El e-Atotputernic, El poate să ne ducă
Pe culmi cerești de glorii, și n-om mai pribegi!


Amin!