E iarna

E iarna. E iarasi iarna, caci vara a trecut,
Urmând de-acum prin geruri s-avem de petrecut!
Caci n-ai venit Isuse cum noi Te-am asteptat,
Asa cum cata cerbul la ape însetat.

E iarna, iar clima e aspra si geroasa,
Când vezi asa o lume spre pacat, întoarsa!
Iar în noi loveste Crivatu-n obraz,
Dorind sa ne provoce, durere si necaz.

E miez de iarna, iar timpul tot mai rece,
Când vezi atâta lume ca-n pacat se-ntrece!
Iar noi avem caldura mai slaba si putina,
Fiind multa lipsa de dragoste divina.

E iarna! E iarna cea din urma...
Sa nu privim la gerul ce taie vieti si curma!
Caci Soarele apare ca tara sa-ncalzeasca,
Iar Crivatul geros sa n-o mai viscoleasca.

Vino! Vino si asteapta iubita surioara,
Caci nu-i asa departe un vânt de primavara!
El vine în curând sa-mparta-a Sa caldura,
Sa nu mai fie friguri si-atâta uscatura.

Vino surioaro, vino cât mai iute,
Caci vine Cel ce-aduce o dragoste fierbinte!
Vine în curând prin nouri El apare,
Sa-ncalzesca inimi, arzând cu-nflacarare.

Nu privi la frigul ce bântuie Planeta,
Sa-L privesti cum vine, nu-ti trebuie luneta.
Pasi Sai se-aud sub neaua cea geroasa,
Tu s-astepti pe Domnul cu viata ta frumoasa.

El aduce-n lume un vânt de miaza-zi,
Când pe multi la viata din morti îi va trezi.
Nu ramâne nimeni pe Astrul cel geros,
Dac-au fost sa creada în jerfa lui Cristos.


Vino! Vino sora, frate,
Sa primesti caldura ce Domnul o împarte!
A ramas putin din iarna cea geroasa...
Vino-acum la cruce, sa fii... sa fii, si mai frumoasa.
Amin.