E DARUL TAU..BARBATULE!

Barbatilor,iubiti-va nevestele
cum a iubit Biserica Hristos,
nu mai tineti atat de mult necaz pe ele,
ci-n brate voi sa le purtati duios!

Din dragoste ati luat femeia soata,
ca ea sa fie langa voi mereu,
asa cum pomul e-nvelit in scoarta,
e darul pentru voi din Dumnezeu!

Majoritatea din barbatii nostrii,
uitara ca acest dar e pretios,
se transformara-n firea lor in monstrii,
batand,jignind,tarand cu ea pe jos!

Trec ani de casnicie singuratici,
fara vre-o vorba buna de la ei,
si doar cu totii au spus ca sunt romantici,
insa ce jalnic calca juramantul ei!

De ce o tii legata langa tine-n chinuri,
de ce-o jignesti ,tinand-o in batai?
indiferenta ta o va lega in lanturi,
si-o va ucide-ncet sub ochii tai!

Barbatule! Trezeste-te si-asculta,
femeia ta e dar nemeritat,
nu-ti bate joc de ea,nu e inculta,
e fata draga cu care tu te-ai insurat!

Adu-ti aminte cand prieteni inca,
cu ea mergeai la pas vioi,
cand stelele si luna clipoceau in lunca,
si farmecul iubirii domnea in amandoi!

Trezeste-te cu gandul dimineata,
sa ii aduci pe masa-un trandafir,
si-asa cum e cu cearcane pe fata,
saruta mult a parului ei fir!

iar palma ce cadea lovind-o tare,
pe-obrajii ei s-o lasi sa cada lin,
saruta-i ochii brazdati de lacrime amare,
si fa-o sa uite gustul de pelin!

Aprinde Domane dragostea in sotii,
ce isi trateaza groaznic darul lor,
transforma Tu aceasta ura-a noptii,
in razele de soare lucitor!

Barbatilor,iubiti-va nevestele,
cum a iubit Biserica Hristos,
nu mai tineti atat de mult necaz pe ele,
ci-n brate voi sa le purtati duios!