E-atâta frământare-n lume

Este atâta frământare, și toți sunt nemulțumiți,
De cu zori și până seara, toți aleargă, sunt grăbiți.

E-atâta nemulțumire, ură este peste tot,
Neințelegeri în familii, și auzi: Eu nu mai pot.

Pleacă toți cu mic cu mare, fericirea s-o găsească,
Și se duc peste hotare, lăsând țara Românească.

Oameni buni, veniți la Domnul, El e-a noastră împlinire,
El dă linișteși pace, El aduce fericire.

Nu căutați în alte locuri, fericire și mulți bani,
Dumnezeu le dă pe toate, El nu ne lasă orfani.

Face-ți alegerea bună, veniți la El cu grăbire,
Vă dă liniște și pace, și v-aduce mântuire.
Amin