E-atat de multă suferință

E-atât de multă suferință
autor. Diana G. U

E-atat de multă suferință,
E-atâta jale și suspin,
Se-aud din văile de plânset,
Cum lacrimi curg... e-atâta chin.

Sunt mame care-și plâng copiii,
De Dumnezeu ce s-au ascuns,
În inimi poart-o necredința,
O deznădejde a pătruns.

La tron mândria astăzi urcă,
Atâtea fețe dezgolesc,
Aceste vremi de cercetare,
Și inimi care nu iubesc.

O lăcomie își îmbracă,
Pe cei robiți ce sunt ai săi,
E lumea plină de minciună,
E lumea plină azi de răi.

Murdare cugete se-nchină,
Rușinea parcă a murit,
Cu-a tinereții astăzi pofte,
Creștinii merg spre-un infinit.

Dar este el în noaptea lungă,
Pierzarea stă în calea lor,
Cuprinși sunt de fățărnicie,
Pe trepte spre adânc cobor.

Amvoanele sunt ca o scenă,
E harul viu înlocuit,
Cu-nțelepciunea pământească,
Prin ea e Dumnezeu hulit.

Un adevăr ascuns e astăzi,
Căci este greu el de urmat,
Spectacolele-n adunare,
Artiști și fani au adunat.

Se murmură în rugăciune,
Nu se mai plânge ca odat,
De Duhul sfânt era poporul,
La închinare cercetat.

Cu inimi ce sunt împărțite,
Slujesc creștinii de acum,
Ce-s dezbinați căci se-mplinește,
Vestitul capătul de drum.

Aproape este astăzi Domnul,
Căci vremurile-s de sfârșit,
Se împlinește tot ce spuse,
Se împlinește ce-a vestit.

E lepădare de credință, creștinii nu mai sunt creștini,
Sunt mici și mari care uitară,
Că pe pământ sunt perini.
Amin