După vremuri de sfârșit!...

După vremuri de sfârșit! ...

După vremuri de sfârșit


După timpuri de sfârșit
Fie tot ce-ai pregătit
Doamne pe noul pământ
Și-acel final fericit
Bucurii în raiul sfânt! !

N-ai voit de la-nceput
Să pui răzvrătirii stop
Nu fiindcă n-ai fi putut
Voiai ceva diferit
Lăsând Cale de mijloc
Să existe pe pământ
Să fie desăvârșit

La finalul fericit
Pentru omul mântuit
Mai mărunt sau foarte mare
Poate-alege fiecare
După harul ce i-l dai
Drumul larg și șerpuit
Sau cel drept ducând în rai

Fiul Tău exemplu-a dat
A fi omul motivat
După ce trece prin moarte
Sufletu-i cum scrie-n Carte
Va urca foarte departe
La Cel Ce măduva desparte
De tăria osului
Desparte și trup de duh
Trecând Duhul prin văzduh
La Tatăl ce l-a dat lui
Ca viață fiecărui
Trupul, lutul scos din țărână
Pe care numai duhul îl Animă
Cu voia Ta îl lași Stăpâne
Un timp trecând,”de azi și Mâine”
Să putrezească-n țintirime
Chiar de-a gustat Aleasa Pâine! !

Însă oasele-i rămân
Uscate în țărâna lor
Într-un nesuferit decor
Rămășițe în pământ
Cunoscute-n cerul sfânt
Îndeosebi ale cui sânt
Până și-n zilele din urmă
Când vin reâncarnate-n Turmă

În Turma mare împărțită
O parte Domnului plăcută
Și-o a doua-n care-s capre
Ce-s întoarse iar în moarte
Într-o rușine foarte mare
Spre o veșnică uitare! ...

Pe primii-n ceruri o să-i urce
Dumnezeul pus pe cruce
El la Tatăl îi va duce
Fiindc-acum, nu au păcat
Fiindcă Isus i-a salvat,
Tot păcatul le-a spălat
Cu sângele-I Preacurat,

Ei au ales îngusta cale
Fiindu-le la îndemână
Spre viața cea creștină
Purtând pe margini semnale
De Cuvânt și de Lumină

Mântuitorului Slavă
C-a vindecat lumea bolnavă
Ridicați, mulți, din noroi
I-ambrăcat cu haine noi
Biserica Lui Israel
Tatăl o va lua la El
Isus, pe cea din El născută
Ce de El a fost păscută
Prin Sfânta Evanghelie
În timpuri de mizerie
Fericirea n-are moarte
De aleși nu se desparte
Dăinuie pe mai departe
Prin Cel Ce-a călcat pe moarte! ! ! ...

Blându Ioan
08.12. 2025.




După timpuri de sfârșit,
Fie, tot ce-ai pregătit,
Doamne, pe noul pământ
Și-acel final fericit
Bucurii în raiul sfânt! ! ...

N-ai voit, de la-nceput
Să pui răzvrătirii, stop,
Nu fiindcă, n-ai fi putut
Voiai ceva diferit
Lăsând Cale de mijloc,
Să existe pe pământ,
Să fie desăvârșit! ! ! ...

La finalul fericit,
Pentru omul, mântuit
Mai mărunt sau foarte mare,
Poate-alege fiecare,
După harul, ce i-l dai
Drumul larg și șerpuit,
Sau cel drept, ducând în rai! ...

Fiul Tău exemplu-a dat
A fi omul motivat,
După ce trece prin moarte,
Sufletu-i, cum scrie-n Carte
Va urca foarte departe...
La Cel Ce măduva desparte
De tăria osului,
Desparte și trup de duh,
Trecând Duhul, prin văzduh,
La Tatăl ce l-a dat lui
Ca viață fiecărui,
Trupul, lutul scos din țărână,
Pe care numai, duhul îl animă
Cu voia Ta îl lași Stăpâne,
Un timp trecând,”de azi și Mâine”
Să putrezească-n, țintirime
Chiar de-a gustat” Aleasa Pâine! !”

Însă oasele-i rămân
Uscate în țărâna lor,
Într-un nesuferit, decor
Rămășițe în pământ! ...
Cunoscute-n, cerul sfânt
Îndeosebi, ale cui sânt
Până și-n zilele din urmă,
Când vin reâncarnate-n, Turmă

În Turma mare, împărțită
O parte Domnului, plăcută
Și-o a doua-n, care-s capre
Ce-s întoarse iar în moarte...
Într-o rușine foarte mare,
Spre o veșnică uitare! ...

Pe primii-n, ceruri o să-i urce
Dumnezeul pus pe cruce,
El la, Tatăl, îi va duce
Fiindc-acum, nu au păcat
Fiindcă Isus i-a salvat,
Tot păcatul le-a spălat,
Cu sângele-I Preacurat,

Ei au ales îngusta cale,
Fiindu-le la îndemână,
Spre viața cea creștină
Purtând pe margini semnale,
De Cuvânt și de Lumină.

Mântuitorului Slavă
C-a vindecat lumea bolnavă! ! ...
Ridicați, mulți, din noroi
I-ambrăcat cu haine noi,

Biserica Lui Israel,
Tatăl o va lua la El
Isus, pe cea din, El, născută
Ce de El a fost păscută
Prin Sfânta Evanghelie,
În timpuri de mizerie,

Fericirea, n-are moarte
De aleși nu se desparte,
Dăinuie pe mai departe
Prin Cel Ce-a călcat pe moarte! ! ! ...

Să trăim pe, mai departe
Cu Cel Ce, n-avea păcate,
Care-a dus Crucea cea grea,
Să ne ia la Iehova! ! ! ...

Blându Ioan
08.12. 2025.