După noapte...

Vibrează bezna în urlet de hienă,
În licăritul ochilor de fiare,
Vrând să-și întindă brațele, perenă,
Peste hotarul vremii viitoare.

Luna își ascunde razele în palme
Și-așa sfioasă și-ar întoarce fața,
Pământu-ntreg sub văl de noapte, doarme,
Dar semne spun că vine Dimineața.

Fecioare țin Lumina în candele,
Uleiul cumpărat fără de plată,
Au adunat Cuvântul, înțelepte
Și le va ține calea luminată.

Pe fondul negru, în noaptea tot mai grea,
Strălucitor va fi venind Isus
Și orice ochi, trecând Îl va vedea,
Ca fulgerul, din răsărit pân”la apus.

Un cântec nou va răsări din vale,
Își va deschide floarea sus în Cer,
În armonii, miresme și culoare,
Vom preamări sublim, divinul Miel.

Vom deschide ochii în Dimineața
Care nu știe de lacrimi și suspin,
Că am ținut mereu vie Speranța,
Cuvântul Tău, Isus, este Da și-Amin.

Vom petrece aievea Nunta așteptată
Mulțumind, Isuse, că mult ne-ai iubit,
Ne-ai sădit în inimi Dragoste curată
Ducând Acasă Cuvântul împlinit.

De-abea atunci vom ști ce e splendoare
Când cu uimire, în ochi Te vom privi,
Căci Tu ești Dragostea deplină-n care
Este desăvârșire, sfinte bucurii.

Amin!