Duhule preasfânt din ceruri

Duhule preasfânt din ceruri,
Te-am chemat... ai coborât,
Lanțurile ce-au fost strânse,
Cu putere le-ai zdrobit,
Ai venit cu cercetare,
Căci Tu Duhule ești sfânt,
Ești ca apa în pustie,
Ca un răsărit ce-i blând,
Azi ți-ai arătat lumina,
Printre norii ce răcneau,
Printre umbrele ce teamă,
Pe pământ ele-aduceau,
Tu ai coborât fiorul,
Al iubirii... cel de sus,
Căci ești Duhule fiorul,
Ce-l coboară El... Isus.
Inimile ce-s de piatră,
Tu adânc le-ai cercetat,
Căci ești partea doar din ceruri,
Ești tu Duh adevărat,
Care dai și astăzi viață,
Dai puteri... avânt în zbor,
Rănilor dai vindecare,
Căci tu ești Mângâietor,
Ești ca roua dimineții,
Sclipitor ești tu mereu,
Pentru cei ce vor să vadă,
Cât de mare-i Dumnezeu,
Ești un susur chiar și pentru,
Surzii care te aud,
În a ta prezența mutul,
Nu e mut... nici sudul surd,
Ca să mai cobori o clipă,
Mult dorim și mult am vrea,
Ca să te avem întruna,
Pe oriunde ne-am afla,
Tu ne ești călăuzirea,
Către cer... spre Paradis,
Către Patria iubirii,
Către infinitul vis.
Amin