DUHUL MULTUMIRII

DUHUL MULŢUMIRII

Duhul multumirii e darul preţios
Sădit în noi de Tatăl îndurării
Îşi are locul în sufletul voios
Ce ştie bine scopul renunţării.

Duhul mulţumirii e binecuvântare
Ce dă vieţii scop şi sens
E ca mireasma dintr-o floare
Efectul lui e-aşa imens!

Sunt fericiţi acei ce-l au
Ei merg voioşi spre Ţara Sfântă
La cei din jur surâse dau
Cu-alese vorbe îi încântă,

Ei nu se plâng, ei nu cârtesc
Căci îşi cunosc Stăpânul bine
Şi totdeauna-I mulţumesc
Că îi conduce şi-i susţine,

Şi-I mulţumesc c-au fost spălaţi
De sângele ce dă iertare,
Şi că vor fi la Cer luaţi
Să fie cu Neprihănitul Soare.

Duhul mulţumirii naşte-n noi
Ataşament şi nobile-aspiraţii
Ne dă alin în vreme de nevoi
Şi-mbărbătare în grele situaţii,

Ne întăreşte să biruim necaz
Şi poveri venite din mâhnire,
Să ne bazăm pe un vestit Viteaz,
Să aşteptăm a Mirelui venire.

S-aducem, deci, recunoştinţă
Părintelui ce ne-a-nzestrat
Cu dor de-a merge prin credinţă
Spre plaiul veşnic luminat,

Să-I mulţumim c-a lui iubire
Ne însoţeşte ne-ncetat
Şi că în viaţa de slujire
El-al nostru Scut si Aliat.

Duhul mulţumirii e darul preţios
Sădit în noi de Tatăl îndurării
Îşi are locul în sufletul voios
Care aşteaptă ceasu-ncununării.

GC/ Thanksgiving, 2006