Duh de adormire

Vremea de pe urmă, se rostogolește
Vine cu putere, nu se obosește
Tot ce este rău, imoral, drăcesc
Se revarsă râuri și ne amărăsc

Duh de adormire, ce răzleț veniși
Ai întunecat mulțimea, toți au ațipit
Strigă-n gură mare, Evanghelia
Retrezire, deșteptare, vine Judecata!

Casă ți-ai clădit, și pe nesimțite
Te-ai îndepărtat, de al tău Părinte
Ți-ai zidit semeț, turn înalt de sticlă
Prin el mai priveși, dar parcă ți-e frică

Frică de căință, de reanimare
Frică să îi spui, de a ta greșală
Nu mai ai curaj, azi să pleci genunchiul
Să îți plângi păcatul, să te-ntorci la cruce

Duh de adormire, duh de nepăsare
Ai cuprins mulțimea, chiar și-n adunare
Nu mai este bocet, nu mai este plâns
Nu se-aude Aminul, toți parcă sunt muți

Te-ai răcit popor mic, te-ai îndepărtat
Tot mai mult cu lumea te-ai aliniat
Ai lăsat Izvorul, Sfânt Curat Divin
Pentru ape tulburi, ce nu dau alin

Nu dau nici putere, nici viață-n dar
Nu dau bucurie, nici pace-necaz
Ape-amare se revarsă, din izvorul lumii
Te adapi cu însetare, bei fără nesaț

Duh de lepădare, Iuda strigă azi
Din morminte văruite, au ieșit nomazi
Cei ce vând viață, pe ce nu e sfânt
Cei ce-l dau pe Isus, pe un car de vânt.

Ooo trezește-te azi frate, sora scumpă strig
Încă este îndurare, încă este timp
Cât mai ai astăzi suflare, cât coboară Har
Vino-n sac și cu cenușă, bocet, plâns și azi

Tată am greșit, o Doamne, m-am îndepărtat
Am lăsat păcatul lumii, să mă lege iar
Părăsită-am legământul, scumpul meu Isus
Am disprețuit Cuvântul și m-am împietrit

Vin din zări, departe, vin și te implor
Spală-mă azi Doamne sfinte, curață-mă tot
Da-mi din nou o haina albă, scoate-mă la larg
Recunosc că fără Tine, totu-i zadar.

Schimbă azi inima mea, pune-o-n slujba Ta
Redă-mi starea de sfințenie, și vorbește-mi iar
Umple-mă de Tin’ Isus, gol să fiu de eu
Ca să te urmez și să fiu al Tău!