Dragostea Luminătoare

Dragostea Luminătoare.

O torţă arzând în jar de foc
Pământu-ntreg l-a luminat
Cu dragostea Sa neîncetat,
Când umbla, din loc în loc
Având un nume:,,Minunat!"

Aceasta-i Dragostea curată
Ce lumii întregi, S-a arătat
Prin faptul că S-a întrupat,
Şi-a luat ocara blestemată
Ce-a fost adusă prin păcat.

Ea, a pogorât din veşnicie
La omul cel de pe pământ
Să-i dea credinţă şi avânt,
Părăsind Tronul de domnie
Din ceru-nalt, curat şi sfânt.

Prin cea mai sfântă dăruire
Ea a purces, din ceruri sus,
Între pământ şi cer S-a pus,
Şi, în întrupare şi-mplinire
Fiinţă a fost, Domnul Isus!

Ca Fiu de om şi Dumnezeu
El, peste prăpastia pierzării
Pe-altar S-a dat crucificării,
A pus un pod, un curcubeu,
Şi-a pregătit drumul salvării.

Flavius Laurian Duverna
21 aprilie 2008