Dragostea de Tată

Tu mă iubeai când nu știam că mă iubești
când mi de lacrimi curs-au pe obraz
Tu m-ai păzit când nu știam că mă pășești
Și când venea necaz după necaz

Erai cu mine chiar de nu vedeam
când sufletul striga dup-ajutor
Când treptele credinței le urcam
Tu îmi vorbeai atât de blând și iubitor

Chiar si atunci când marea se-agita
Când tulburat eram mă linișteai
când totu-n jurul meu se prăbușea
Tu Doamne înainte îmi mergeai

Si neștiind pe drum mă rătăceam
Când mă pierdeam Tu doamne mă-ndrumai
și necăjit stiind ca nu mai am
când nu aveam Tu Doamne îmi dădeai

Am traversat pustiu după pustiu
Și zi și noapte eu te-am cautat
Și chiar și-atunci când trebuia să știu
când nu știam prin Tine-am invațat

Când toți radeau de pocăința mea
Ma judecau dar Tu, Tu mă primeai
Când lupta pentru mine era grea
Cand eu pierdeam Tu Doamne câștigai1

În rugăciuni prezența ți-o simțeam
Când eu tăceam Tu Doamne îmi vorbeai
când în păcat cu inima trăiam
Și eram orb Tu Doamne mă vedeai

în fiecare zi mă-nviorezi
Și-n tot ce văd mereu te regăsesc
Și pentru modu-n care Tu lucrezi
vreau nencetat mereu să-ți mulțumesc

pentru blândețe pace și răbdare
minunile ce zilnic mă uimesc
pentru credință har și îndurare
Azi sunt aici să pot să-ți mulțumesc

Pentru creația ta cea minunată
Și pentru cerul care îl privesc
Fiindcă acum sunt fiu iar Tu ești Tată
Azi sunt aici să pot să-ți mulțumesc

Și până când în cer ne vom vedea
Când Tu pe nori Isuse ai să vi
Iar noi uniți vom fi mireasa Ta
O Mire drag și-atunci vom mulțumi