Douăzeci, douăzeci...

Douăzeci, douăzeci...

Trece iarna, vine vara,
Trece vara, vine iarna,
Vara asta, Europa
S-a mutat parcă-n, Sahara.

Sunt la umbră, patruzeci
Și la soare, mult mai multe,
Mureșu-a ajuns Ghiveci
Ce de zdrențe se împute.

Nici Ampoiul, nu-i mai bine
Într-una se micșorează,
Rușinat, se-nchide-n sine
În dogoarea de amiază.

Parc-ar fi o tenie
În proglote impărțită,
Fără curățenie
Miroase-a burduf de vită.

Bătrâni, adunați la umbră,
Șușotesc despre alegeri
Orice variantă-i, sumbră,
Când escrocii țin prelegeri.

Tinerii, s-au dus în State
Și prin țări europene.
I-așteptăm cu sănătate
Și, deși-s tobă de, carte,
Lucrează-n străinătate.

Când cei necalificați
Sunt pe țară, guvernanți,
Alții, sunt europeni,
Am ajuns și-aceste vremi! ! ...

Din ținuturi depărtate,
Mai trimit câte un dar
Celor pregătiți, de moarte.
Pentru-aleși, Abecedar.

Nu se va găsi slănină
Ani la rând și n-au nici alții.
Nu zadarnic suntem frați.
A lovit gripa, porcină,
Din Sătmar, până-n Galați.

Pe-așa sărăcie mare,
Strângem de, eurocent.
La -oții din guvernare,
Să le facem, monument.

Să-i admire, mapamondul
Și românii și străinii,
Să le spele de praf, soclul,
Când marchează locul, câinii.

Nu cred că-i de-ajuns valuta
Marii bănci Naționale,
Să frâneze-un pic deruta
Ce-n partid e-atât de mare.

Nu renunță la, putere
Chiar de nu știu ce să facă,
Că, acolo curge miere
Și călduț lăptic, de vacă.

Sunt partidele la fel
Propagandă de un ban.
Toate au același țel
Să apuce de, ciolan.

Toți, pe Tatăl să- L rugăm
Să le dea ințelepciune,
Țara noastră, nu mai vrem
Să o facă de minune.

Să-L rugăm pe, Dumnezeu,
Să conduc-această țară
Căci partidele, de-un leu,
Fac românii de ocară.

Suntem țară de, creștini
Toți ne naștem sub o stea
Vrem Isus, cu-a sale mâini
Să se-ndure, să ne ia
In Împărăția Sa.

N-am scris vrute și nevrute
Să vă fac viața, amară
Ci am scris aceste note,
Din iubire pentu, țară.
Moldovan Pavel
24. oct. 2019.
Alba Iulia