Doua carute

Mai de mult,pe-un drum de ţară,
Veneau cu-ncetul două cară.
Vreau sa ştie fiecare,
Că pe-atunci maşini erau mai rare.
Cine avea de dus tovarul,
O facea mai mult cu carul.

Primul căruţaş,tîmplar,
Avea-n căruţă ca tovar
Lucruri legate de tîmplărie
Lemne,cruci şi-apoi sicrie.

Iar al doilea-ncărcătură,
Avea lăzi cu băutură,
Nu vreau să vă ocolesc
Băuturi ce ameţesc.

Avea ţuică,vin,coniac
Duh de alcool, de drac!

Cel din urmă cu tovar,
Cunoscuse pe tîmplar.
-Hei, bădie -zise el
Ia opreşte-te niţel.
Aşa cred că s-ar cădea,
Eu să trec naintea ta!

Şi tîmplarul s-a uitat
Înapoi şi-a cugetat:
Are dreptate cîrciumarul..
-Treci nainte tu,cu carul!

Şi trecu în faţă vinul,
Ţuica,vaiul şi suspinul,
Sticle pline de venin,
Ce-aduc moarte şi suspin!

Şi apoi.. urma să vie
Şi căruţa cu sicrie.
Deci, să ştie-acum tot natul:
Înainte merge păcatul,

Şi cred c-am înţeles idea:
Moartea.. vine dup-aceia!

Ca să scapi de iad,de moarte,
Lasă sticla la oparte,
Şi-nainte n-o lasa
Să-ţi conducă viaţa ta!